Farfurie mică, joasă, de formă plată, cu buză lată, răsfrântă, ușor concavă spre margine și cu muchie ondulată. Piesa este modelată la roata olarului, angobată cu humă albă pe fața interioară a acesteia. Decorul este realizat prin pictare cu cornul și cu pensula și constă în motive decorative florale și vegetale (flori și frunze), dispuse astfel: central, pe fundul farfuriei un motiv floral, încadrat în două cercuri concentrice, iar pe toată buza farfuriei este zugrăvit un decor vegetal sub formă de ghirlandă continuă din frunze. Cromatica: alb, albastru. Farfuria este smălțuită pe interior, cu smalț transparent.

The plate was thrown on a potter’s wheel and then coated with a white slip on the interior surface. Decoration was applied using a cornul—a small blowpipe for fine outlining—and brushes for the blue pigments. After the pigments dried, a clear glaze was fired over the interior, preserving the vivid blue against the white background.

The piece reflects a regional ceramic tradition that employed white slip and cobalt blue decoration, techniques widely used in Eastern European folk pottery. Its specific form and decorative pattern suggest it originates from a workshop that favored modest, functional tableware rather than ceremonial objects.

Such plates were typically used for everyday serving or display, integrating utilitarian function with aesthetic appeal. The use of cobalt blue on a white ground aligns with historic trade routes that introduced the pigment to local artisans, allowing them to produce vibrant, durable surface designs.