Artwork
Icoacrip
Icoacrip is a drawing by anonim. It is held in the collection of the "Dimitrie Gusti" National Village Museum. This painted image depicts three figures arranged in a formal, symmetrical composition.
About this work
Overview
Each figure is adorned with elaborate patterns, halos, and regal attributes, suggesting sacred or royal status.
This painted image depicts three figures arranged in a formal, symmetrical composition. Each figure is adorned with elaborate patterns, halos, and regal attributes, suggesting sacred or royal status. The background features a deep blue field dotted with white and red stars, enhancing the otherworldly tone. The use of vivid color and intricate detail points to a devotional or ceremonial purpose, likely rooted in a tradition that values symbolic representation over naturalism.
Subject & Meaning
The central figure, crowned and haloed, appears to be a divine or sovereign ruler, possibly a saint or monarch elevated to sacred status. The woman to his left, also haloed, may represent a consort or spiritual counterpart, holding a circular object possibly symbolizing authority or cosmic order. The figure on the right, wearing a distinctive crown and holding a spiral-staff, may signify a different aspect of power—perhaps prophecy, lineage, or celestial connection. Together, the trio conveys a hierarchy of sacred authority.
Technique & Style
The painting blends stylized forms with fine decorative detail. Figures are rendered with elongated proportions and flattened space, typical of non-naturalistic traditions. Clothing and halos are covered in precise patterns, suggesting hand-painted ornamentation rather than brushwork aimed at realism. The background’s star motifs are evenly spaced, reinforcing a sense of cosmic order. Color is used symbolically—gold, red, and green dominate, each carrying cultural or spiritual connotations.
History & Provenance
The work’s origin is undocumented, but its iconography aligns with medieval or early modern religious art from regions where hieratic portraiture was common, such as Byzantine, Coptic, or Eastern Orthodox traditions. The presence of halos, crowns, and staffs suggests ecclesiastical or imperial patronage. No known records trace its creation or early ownership, and its current location remains unverified in public archives.
Context
This image likely served a liturgical or devotional function, possibly displayed in a chapel, monastery, or royal chapel. Its emphasis on regal halos and symbolic objects reflects a worldview in which political and spiritual power were intertwined. Similar compositions appear in manuscripts and icons from the 12th to 16th centuries, where figures were depicted not as individuals but as embodiments of divine order and authority.
Legacy
Though not widely known or reproduced, the painting exemplifies a broader tradition of sacred portraiture that prioritized symbolic clarity over individual likeness. Its visual language influenced later regional styles where hierarchy and spiritual symbolism dictated composition. It remains a quiet testament to the enduring use of color, pattern, and gesture to convey sacred status beyond textual or doctrinal instruction.
Artist & collection
Artist
This anonymous painter made small religious scenes with bold, flat colors and shaky lines, following old church traditions.
Museum
"Dimitrie Gusti" National Village Museum
Continue through works from the same source collection.
Un câmp central sub formă de cruce, împarte spațiul pictural în patru casete dreptunghiulare care conțin următoarele scene: Stânga sus Maica Domnului cu Pruncul tipul Kazanskaia. Este reprezentată până la piept, nu se văd mâinile, înveșmântată cu maforion negru cu galon alb. Are chipul îndurerat, privirea tristă, capul ușor înclinat spre Prunc. Iisus – Emanuel, binecuvintează cu dreapta, privirea îndreptată lateral, către sfântul Nicolae..Chiton brun deschis, himation verde. Dreapta sus - Sf. Nicolae în veșminte simple, capul descoperit, cărunt, cu barba rotundă și scurtă, privind la rândul său către pruncul Iisus. Înveșmântat cu sacos verde și omofor mare orange, care îi acoperă umerii. În casetele de jos sunt redați doi sfinți în vârstă, în picioare, în veșminte preoțești, întorși unul către altul, cu privirea îndreptată către scenele din registrul superior. Inscripția ce denominează primul dintre ei a fost ștearsă, cel de al doilea posibil sfântul Savatie?. Icoana are un vădit caracter popular, naiv. Spațiul cruciform pictat cu roșu, fondul scenelor verde închis, 2/3 din fondul scenelor de jos galben-orange. Nimburi trasate cu alb, inscripții caligrafice, litere cursive, cu negru. Compoziția este încadrată de un chenar cu decor vegetal, motive ample de factură populară, specifice spațiului slav.
Încoronarea Fecioarei - reprezintă în centrul compoziției pe Fecioara Maria, în planul al doilea pe Iisus Hristos și Dumnezeu Tatăl ținând o coroană în mâini.
Alexandru Dimitrie Ghica
Constantin G. Cantacuzino cu turban (1793 - 1877)
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de glajă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfântul Nicolae este redat în prim plan, așezat pe un tron, ținînd Evanghelia închisă în mâna stângă în timp ce cu dreapta binecuvintează. Sfântul Nicolae este înveșmântat ca Mare Arhiereu, cu mitră înaltă, bipartită, omofor mare, verde, decorat cu cruci "patee", sacos roșu cărămiziu cu galon auriu cu motiv spiralat, stihar roșu. De mâna dreaptă îi atârnă bedernița, percepută ca decor al veșmântului. Chipul este sobru, barba albă,scurtă,la fel părul scurt, ondulat. Ochii sunt negri, bine definiți, arcadele evidențiate. Nimb auriu. Tronul, cu spătarul înalt, are marginea aurită realizată în trepte(surmontatea de câte o cruce) și decorată cu motiv spiralat. Spătarul este alb, decorat cu o rețea de linii negre dublate cu bleu, întretăiate. În colțurile de sus câte un serafim pe nori. Câmpul verde intens în partea de jos, până la nivelul jilțului, albastru de Prusia în registrul superior. Desenul este îngrijit, compoziția aglomerată, paleta cromatică variată, culorile tari, Inscripția cu negru în partea de sus, greu vizibilă. Rama, din lemn de brad băițuit, este alcătuită din patru șipci profilate pe o porțiune mică spre interior, îmbinate oblic la colțuri, decorată cu un motiv ușor ondulat, imitînd fibra lemnului, dispus oblic. Dos din scândurele subțiri de brad, dispuse orizonal și fixate în cuie.
Pictură în oglindă, pe spatele unei bucăți de glajă, ax vertical.Sfinții Împărați Constantin și Elena, 3/4 , în picioare, semiprofil, sub brațele crucii pe care a fost răstignit Isus( găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim) Amândoi au plete castanii, lăsate pe umeri, coroane înalte, veșminte identice, simple, lungi, cămăși verzi și mantii roșii. Plasarea personajelor sub brațele crucii, în jumătatea inferioară, pe fond ocru sugerează complementaritatea celor două planuri(terestru și ceresc). Împărăteasa ține în mână o ramură verde, element ce o însoțește în majoritatea reprezentărilor populare. Fețele sunt ușor diforme, ochii negri. Crucea dreaptă, plasată în centrul compoziției, decorată cu frunze și o spirală în partea de jos, creează simetrie. La întretăierea brațelor crucii elemente vegetale cu contur alb. Chenarul specific icoanelor de Nicula, linia albă(zăluțe, funie) pe fond roșcat. Icoana este caracteristică perioadei de înflorire a picturi pe sticlă de la Nicula. Rama profilată, din lemn de brad, pictată cu o culoare roșcată. Dosul subțire. Sticla spartă în mai multe fragmente.
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Cuvioasa Parascheva, 3/4, redată din ușor semiprofil, ține în mâna dreaptă o ramura verde, sinuoasă, în stânga o cruce. Fața butucănoasă, ochii căprui, sprâncenele arcuite, gura marcată cu roșu, bărbia pătrată, părul castaniu, lung, revărsat pe umeri. Pe cap poartă o tocă înaltă tripartită. Este înveșmîntată cu o mantie roșie și cămașă albastră. În jurul capului, aureolă realizată cu bronz auriu. Câmp bicolor(1/2 superior -bleu, 1/2 inferior ocru) două ramuri de trandafiri dispuși pe laturile verticale, întâlnindu-se deasupra capului sfintei. Desenul stângaci, dar destul de îngrijit, corola de flori, predominanța culorii roșii, abundența detaliului, fondul bicolor, utilizarea bronzului auriu, sunt caracteristici ale fazei târzie a picturii din centrele Nicula și Gherla. Rama subțire din lemn de brad, de culoare închisă, este completată cu un "dos" nou din scândură de brad.. Țăranii considerau că sfânta Parascheva păzește de grindină și de dureri de cap.
Sfânta Paraschiva încoronată este reprezentată frontal, 3/4, Nimbul trasat cu roșu depășește linia chenarului și partea superioară a coroanei. Tehnica iluminării treptate cu elemente specifice: accentuarea zonei ochilor, tonurile de pământ ale umbrelor. Tunica decorată cu motive fitomorfe ample incizate în stratul de foiță. Mantie închisă în față, cu decor linar și bordură lată cu motive geometrice 3 șiruri de incizii în grund). Pe cap, umeri lăsat pe spate, un maforion de culoare deschisă. În mâna dreaptă, Sfânta ține o cruce mică, rusească, (6 brațe)în stânga un rotulus desfășurat cu inscripția scrisă în limba slavonă: Cred în unul Dumnezeu… alte inscripții: pe chenar de o parte și de alta a nimbului: Chipul Sf. Mucenițe Parascheva Vineri, în colțul stâng al icoanei ѾOН pe nimbul cruciger al lui Iisus, reprezentat ca pe sfântul Keramion. Cromatica: Chenar roșu cu două linii galbene și mărginit cu brun; fond - foița metalică decorată prin incizare, cu chenar multiplu din motive geometrice reteate. Tip Krashnuskha. Pe spate, un timbru al miliței RPR.
