Artwork
Icoațiun
Icoațiun is a drawing by Morar Ion. It is held in the collection of the "Dimitrie Gusti" National Village Museum. This object is a weathered wooden panel, its surface marked by natural grain, knots, and minor perforations.
About this work
Overview
This object is a weathered wooden panel, its surface marked by natural grain, knots, and minor perforations. Once likely used as a drawing support, it bears no image now, only the faint trace of a blue handwritten numeral in the upper left. The texture suggests repeated use with dry media, implying a functional role in artistic practice rather than display.
Subject & Meaning
No figurative or symbolic content remains on the panel. Its significance lies in its material history — it is a tool, not a finished work. The faded number may have served as an identifier in a studio or collection, hinting at institutional or personal organization of artistic materials.
Technique & Style
The panel’s rough surface would have provided grip for pencil or charcoal, facilitating the application of hatched or cross-hatched lines common in preparatory drawing. Its unrefined texture contrasts with finished artworks, emphasizing its role as a working surface rather than a final presentation.
History & Provenance
Its origins are undocumented, but the wear and simple marking suggest use in a 19th- or early 20th-century studio. The presence of a handwritten number implies it was part of a larger set, possibly cataloged by an artist, teacher, or collector. No record of its creator or specific use survives.
Context
In historical art practice, such panels were common as affordable, reusable supports for sketches and studies. They were often discarded after use, making surviving examples rare. This piece reflects the everyday, utilitarian side of artistic production, away from the polished final works.
Legacy
Today, the panel stands as a quiet artifact of artistic process. It invites reflection on the unseen labor behind finished works — the sketches, trials, and discarded materials that shaped artistic development but rarely entered public view.
Artist & collection
Artist
Museum
"Dimitrie Gusti" National Village Museum
Continue through works from the same source collection.
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfinții Împărați Constantin și Elena(1/1), susținând crucea pe care a fost răstignit Isus, cruce găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim. Crucea, dreaptă, cu brațele trilobate, aurită, decorată cu cercuri și semicercuri duble și flori la intersecția brațelor,este plasată pe un postament înalt, în centrul compoziției, având lungimea egală cu cea a suprafeței pictate.De la întretăierea brațelor iradiază cercuri concentrice de raze în culori reci, albastru, bleu, cel exterior auriu. Sfânta Elena(stânga) și sfântul Constantin(dreapta), plasați sub brațele crucii, reprezentați cu veșminte împărătești(tunici roșii brodate cu motive florale aurite, mantii lungi roșii, capă aurită pe umeri), coroane pe cap, aurite, la fel cu nimbul. Împăratul Constantin are în mâna stângă un sceptru, împărăteasa ține o ramură în mâna liberă. Amândoi sunt tineri, cu părul lung, roșcat-castaniu revărsat pe umeri. Sf. Constantin are barba scurtă. Cei doi împărați sunt flancați de un soldat roman și unul dac, în vestimentația militară specifică, având săbii în mâini. Acest Amănunt, cromatica și modul de realizare al desenului duc atribuirea către un zugrav cult. În colțurile de sus sunt redate luna și soarele antropomorfizate, într-un cerc aurit aplicat neglijent. Fondul este verde închis, cu degardeuri, la baza crucii zonă de culoare gălbuie. Întreaga compoziție este încadrată de un chenar dublu, cel de la interior aurit, cu două rânduri de semicercuri dispuse longitudinal, cel exterior de culoare roz gălbui. Desenul este dezordonat, cu linii redundante, culoarea aplicată inexact, nerespectând desenul. Compoziția este echilibrată, expresivă. Rama, din lemn de brad, culoare închisă.Îmbinare oblică la colțuri. Dosul - scânduri de brad, dispuse orizonal și fixate în cuie.
Icoana este pictată "în oglindă" pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax orizontal. Tema iconografică este "Cina cea de taină", în cadrul căreia are loc instituirea celei mai importante taine a bisericii, Sfânta Euharistie. Iisus se află în centrul icoanei, în spatele mesei dreptunghiulare,(acest tip de compoziție este de influență apuseană, în canoanele bizantine masa este semicirculară, cea dreptungiulară apare în Apus în sec XIII). Isus le dă ucenicilor pâinea(aici seamănă mai mult cu împărtășania catolică), instituind astfel Sfânta Taină : "Luați, mâncați, acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor". În mâna cealaltă ține Potirul din care "El a dat Sfinților ucenici zicând:"Beți dintru acesta toți, acesta este sângele Meu, al Legii celei noi…" Expresia feței este sobră, mai detașată decât a ucenicilor.Masa este încărcată cu obiecte care nu apar de obicei. Pe lângă două coșuri cu pâini rotunde sunt farfurii, cuțite, furculițe,niște rădăcinoase(confuzie cu sfânta copie). Apostolii sunt grupați în jurul mesei, șase de o parte și șase de cealaltă, incluzîndu-l și pe Iuda,cel care îl va vinde pe Hristos.În dreapta lui Isus, la loc de cinste, ucenicul Ioan, cel mai tânăr dintre apostoli.. Fețele ucenicilor, exprimă mirare, tulburare, tristețe, concentrare. Ucenicii reprezentanți fără aureole, cu picioarele goale. Veșmintele sunt pictate în purpuriu și verde deschis, cu excepția lui Isus care are o mantie bleumarin. Interiorul este redat prin amănunte numeroase, geamuri cu cercevele, orange, ziduri văruite cu albastru ,coloane cu capitel, un cerdac, draperii purpurii ,o candelă( sus, stânga). Desenul este bogat în linii și amănunte. Faldurile realizate din linii. Compoziția este echilibrată, culorile intense. Rama este pictată în verde deschis, ornamentată cu flori roșii și frunze verde închis.
Icoa
Icoana reprezintă Botezul lui Isus Hristos, care se prăznuiește pe 6 ianuarie("Boboteaza") Iisus Hristos, în picioarele goale, cu un ștergar verde în jurul mijlocului, brațele încrucișate pe piept, primește botezul cu apă de la Sfântul Ioan Botezătorul. care ține în mână o cruce mică. Acesta este înveșmântat cu o mantie roșie și tunică verde. De partea cealaltă a lui Isus,Arhanghelul Gavriil cu un ștergar pe brațe. Veșminte în culori colmplementare, roșu - orange cu verde. Aureolele sunt realizate cu foiță de aur. Deasupra lor, într-un semicerc de nori, Sf Duh. Din rațiuni de cromatică, zugravul i-a pictat aripile porumbelului alb cu verde și cafeniu.În colțurile superioare sunt nori umbriți, cromatica sugerând corespondența planului terestru(apa) cu cel celest. Scena se petrece pe malul Iordanului. Icoana are caracteristicile specifice picturii niculene: stângăcia, simplitatea și primitivismul desenului; compoziția sumară, redusă la extrem, intensitatea culorilor. Rama profilată, culoarea lemnului natur, "dosar"(capac) din lemn.
Icoana este pictată "în oglindă", pe suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfânta Cuvioasă Paraschiva(care se prăznuiește pe 14 octombrie) este redată așezată pe tron, cu coroană împărătească pe cap. Plasată central, cu doi îngeri în spatele tronului, sfânta este înveșmântată cu un maforion roșu cu intadosul albastru și galon galben. Cămașă multicoloră, albastru, verde, roșu, galben, cafeniu, la mijloc cu o cingătoare galbenă) Pe cap poartă o coroană mare, deschisă. În mâna dreaptă ține o cruce, iar cu stânga binecuvintează cu un gest stângaci.Chipul este ușor diform, arcadele ochilor umbrite, nasul mare, bărbia accentuată, ochii înguști, asimetrici. Tronul, de factură barocă, are spătarul în formă de aripă, cu brațele masive, cu un chenar îngust, aurit, cu volute în partea de jos și câte o cruce pe laturile de sus. Sfânta este așezată pe o pernuță lungă. În spatele tronului doi îngeri cu chipuri copilărești, veșminte lungi, nimburi aurite. os este completată cu linii orizontale pe fond bej. Câmpul este albastru(1/2 superior) cu inscripția cu negru, 1/3 inferior - cafeniu deschis, benzi orizontale. Desen încărcat, paleta cromatică petriță, culorile intense. Stratul pictural este exfoliat pe unele locuri. Rama închisă la culoare, este realizată din lemn de brad, profilată pe o porțiune mică la interior, Porțiunea mai lată este decorată cu "pieptenele", transversal. Dosul este realizat din scânduri subțiri de brad, dispuse orizonal și fixate în cuie. Țăranii considerau că sfânta Paraschiva apără de grindină și de dureri de cap.
Zugrăvița a combinat cu inocență două teme iconografice (cea a Bunei Vestiri cu cea a Botezului), fenomen frecvent în icoanele Anei Deji.În prim plan, în picioare, un sfânt cu o ramură verde în mâna dreaptă înălțată binecuvintează un înger. Sfântul tânăr, cu părul lung, negru, barbă scută, mustăți. După poziție și trăsături ar putea fi asimilat Sf. Ioan din scena Botezului. Poartă un chiton roșu, asemănător blănii de cămilă și un himation verde.În jurul capului are o aureolă cu limbi de foc asemănător acelora din Pogorârea Sfântului Duh. Îngerul privește către sfânt, ținînd pe brațul stâng un ștergar cu vrâste verzi și roșii, iarăși asemănare cu scena Botezului. Îngerul are trăsături feminine, ochii mari, negri, aripi strânse, tunică roșie cu poale cafenii.Nu poate fi vorba de Botez deoarece lipsește Isus dintre cele două personaje iar decorul arhitectural din planul doi(o construcție cu mai multe caturi, cu intrări largi, cu portal semicircular, 4 ferestre la ultimul cat și acoperiș rotund de olane) nu se regăsește în scena Botezului. De sus coboară sfântul Duh, sub formă de porumbel roșu cu aripi cafenii, pe un fond verde într-un oval de nori alburii marcați cu linii roșii. În partea de jos,relief ușor vălurit, realizat din benzi late cu margini ondulate de culoare verde, roșie și cafenie.Restul câmpului- albastru ultramarin, decorat cu steluțe albe și roșii. Pe trei laturi este pictat un chenar din semicercuri suprapuse, primul cu roșu alternînd cu verde, al doilea ocru. Icoana ar putea fi asimilată Buneivestiri, dar în acest caz în locul sfântului ar trebui să fie un înger iar în locul îngerului Fecioara Maria. Rama este alcătuită din patru șipci drepte, îmbinate oblic la colțuri. Dosul este realizat din scândurele subțiri de brad, dispuse vertical și fixate în cuie.
Icoaceil
Icoaiv s
Icoari.
Fecioara Maria, dispusă în partea dreaptă a compoziției, este pictată în genunchi, într-o atitudine plină de evlavie. Arhanghelul Gavriil este pictat în picioare, în partea stângă, ținând o floare în mâna stângă, iar cu dreapta binecuvinteză și arată spre slava cerului, de unde Duhul Sfânt, în chip de porumbel, trimite raze spre Maica Domnului. Între cei doi sfinți este pictată o masă pe care stă cartea sfântă închisă, în spatele căreia e un crin. În spatele Maicii Domnului este schițată o clădire. Icoana este pictată integral doar în zona fețelor, a mâinilor, precum și Duhul Sfânt, sub formă de porumbel. În rest, s-au folosit doar laviuri colorate pe un fond de hârtie argintată. Cromatica icoanei se compune din tonuri de roșu, ocru galben, verde, maro. Rama icoanei e profilată, bicromă (latura interioară roșie, iar cea exterioară maronie) și e formată din îmbinarea a patru baghete de lemn.
Icoae jo