Artwork
Icoana este pictată "în oglindă" pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax orizontal. Tema iconografică este "Cina cea de taină", în cadrul căreia are loc instituirea celei mai importante taine a bisericii, Sfânta Euharistie. Iisus se află în centrul icoanei, în spatele mesei dreptunghiulare,(acest tip de compoziție este de influență apuseană, în canoanele bizantine masa este semicirculară, cea dreptungiulară apare în Apus în sec XIII). Isus le dă ucenicilor pâinea(aici seamănă mai mult cu împărtășania catolică), instituind astfel Sfânta Taină : "Luați, mâncați, acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor". În mâna cealaltă ține Potirul din care "El a dat Sfinților ucenici zicând:"Beți dintru acesta toți, acesta este sângele Meu, al Legii celei noi…" Expresia feței este sobră, mai detașată decât a ucenicilor.Masa este încărcată cu obiecte care nu apar de obicei. Pe lângă două coșuri cu pâini rotunde sunt farfurii, cuțite, furculițe,niște rădăcinoase(confuzie cu sfânta copie). Apostolii sunt grupați în jurul mesei, șase de o parte și șase de cealaltă, incluzîndu-l și pe Iuda,cel care îl va vinde pe Hristos.În dreapta lui Isus, la loc de cinste, ucenicul Ioan, cel mai tânăr dintre apostoli.. Fețele ucenicilor, exprimă mirare, tulburare, tristețe, concentrare. Ucenicii reprezentanți fără aureole, cu picioarele goale. Veșmintele sunt pictate în purpuriu și verde deschis, cu excepția lui Isus care are o mantie bleumarin. Interiorul este redat prin amănunte numeroase, geamuri cu cercevele, orange, ziduri văruite cu albastru ,coloane cu capitel, un cerdac, draperii purpurii ,o candelă( sus, stânga). Desenul este bogat în linii și amănunte. Faldurile realizate din linii. Compoziția este echilibrată, culorile intense. Rama este pictată în verde deschis, ornamentată cu flori roșii și frunze verde închis.
Icoana este pictată "în oglindă" pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax orizontal. Tema iconografică este "Cina cea de taină", în cadrul căreia are loc instituirea celei mai importante taine a bisericii, Sfânta Euharistie. Iisus se află în centrul icoanei, în spatele mesei dreptunghiulare,(acest tip de compoziție este de influență apuseană, în canoanele bizantine masa este semicirculară, cea dreptungiulară apare în Apus în sec XIII). Isus le dă ucenicilor pâinea(aici seamănă mai mult cu împărtășania catolică), instituind astfel Sfânta Taină : "Luați, mâncați, acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor". În mâna cealaltă ține Potirul din care "El a dat Sfinților ucenici zicând:"Beți dintru acesta toți, acesta este sângele Meu, al Legii celei noi…" Expresia feței este sobră, mai detașată decât a ucenicilor.Masa este încărcată cu obiecte care nu apar de obicei. Pe lângă două coșuri cu pâini rotunde sunt farfurii, cuțite, furculițe,niște rădăcinoase(confuzie cu sfânta copie). Apostolii sunt grupați în jurul mesei, șase de o parte și șase de cealaltă, incluzîndu-l și pe Iuda,cel care îl va vinde pe Hristos.În dreapta lui Isus, la loc de cinste, ucenicul Ioan, cel mai tânăr dintre apostoli.. Fețele ucenicilor, exprimă mirare, tulburare, tristețe, concentrare. Ucenicii reprezentanți fără aureole, cu picioarele goale. Veșmintele sunt pictate în purpuriu și verde deschis, cu excepția lui Isus care are o mantie bleumarin. Interiorul este redat prin amănunte numeroase, geamuri cu cercevele, orange, ziduri văruite cu albastru ,coloane cu capitel, un cerdac, draperii purpurii ,o candelă( sus, stânga). Desenul este bogat în linii și amănunte. Faldurile realizate din linii. Compoziția este echilibrată, culorile intense. Rama este pictată în verde deschis, ornamentată cu flori roșii și frunze verde închis. is a drawing by Morar Ion. It is held in the collection of the "Dimitrie Gusti" National Village Museum. The work depicts the biblical scene of the Last Supper, arranged on a rectangular table that stretches across a glass panel.
About this work
Overview
Thirteen figures, including Jesus and his twelve disciples, occupy the space, with the central figure offering bread and a cup.
The work depicts the biblical scene of the Last Supper, arranged on a rectangular table that stretches across a glass panel. Thirteen figures, including Jesus and his twelve disciples, occupy the space, with the central figure offering bread and a cup. The composition is densely detailed, featuring a variety of tableware, architectural elements, and a richly colored interior framed by a green border adorned with red floral motifs.
Subject & Meaning
The image illustrates the institution of the Eucharist, where Christ presents the bread as his body and the chalice as his blood, echoing the words spoken at the rite. The disciples surround the table, displaying a range of emotional responses—from astonishment to sorrow—while Judas is included among them, foreshadowing his later betrayal. The solemn expression of Jesus contrasts with the more animated faces of the apostles, underscoring his central role in the sacrament.
Technique & Style
Painted on a rectangular glass support, the piece employs a highly linear approach, with folds and drapery rendered through fine strokes. The palette is dominated by vivid purples, bright greens, and deep blues, while the background includes rendered windows, columns with capitals, and a candle that adds depth to the interior space. The figures lack halos and stand barefoot, emphasizing a naturalistic treatment uncommon in earlier Byzantine conventions.
Context
The rectangular table marks a departure from the semicircular tables typical of Byzantine iconography, reflecting Western influences that began to appear in Eastern art during the thirteenth century. Such compositional shifts indicate cross‑cultural exchange between Byzantine and Western artistic traditions, situating the work within a period of stylistic transition in Eastern Christian painting.
Artist & collection
Artist
Museum
"Dimitrie Gusti" National Village Museum
Continue through works from the same source collection.
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfinții Împărați Constantin și Elena(1/1), susținând crucea pe care a fost răstignit Isus, cruce găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim. Crucea, dreaptă, cu brațele trilobate, aurită, decorată cu cercuri și semicercuri duble și flori la intersecția brațelor,este plasată pe un postament înalt, în centrul compoziției, având lungimea egală cu cea a suprafeței pictate.De la întretăierea brațelor iradiază cercuri concentrice de raze în culori reci, albastru, bleu, cel exterior auriu. Sfânta Elena(stânga) și sfântul Constantin(dreapta), plasați sub brațele crucii, reprezentați cu veșminte împărătești(tunici roșii brodate cu motive florale aurite, mantii lungi roșii, capă aurită pe umeri), coroane pe cap, aurite, la fel cu nimbul. Împăratul Constantin are în mâna stângă un sceptru, împărăteasa ține o ramură în mâna liberă. Amândoi sunt tineri, cu părul lung, roșcat-castaniu revărsat pe umeri. Sf. Constantin are barba scurtă. Cei doi împărați sunt flancați de un soldat roman și unul dac, în vestimentația militară specifică, având săbii în mâini. Acest Amănunt, cromatica și modul de realizare al desenului duc atribuirea către un zugrav cult. În colțurile de sus sunt redate luna și soarele antropomorfizate, într-un cerc aurit aplicat neglijent. Fondul este verde închis, cu degardeuri, la baza crucii zonă de culoare gălbuie. Întreaga compoziție este încadrată de un chenar dublu, cel de la interior aurit, cu două rânduri de semicercuri dispuse longitudinal, cel exterior de culoare roz gălbui. Desenul este dezordonat, cu linii redundante, culoarea aplicată inexact, nerespectând desenul. Compoziția este echilibrată, expresivă. Rama, din lemn de brad, culoare închisă.Îmbinare oblică la colțuri. Dosul - scânduri de brad, dispuse orizonal și fixate în cuie.
Icoațiun
Icoa
Scena Cinei celei de Taină se desfășoară într-un interior sugerat de elemente arhitectonice, coloane și șase arcade alternativ-cromatic pictate. În centrul icoanei este Mântuitorul Iisus Hristos binecuvântând mâncarea, la masă, alături de ucenici și apostoli. Cu brațul stâng îl ține lipit de piept pe Ioan cel iubit, Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, Teologul. Pe masă sunt așezate un potir pentru vin și tacâmuri și farfurioare mici și pâinici rotunde. Personajele au chipurile expresive, veșmintele personajelor și faldurile feței de masă, cât și draperiile sunt pictate cu măiestrie de pictor. Veșmintele sunt roșii, albastre, vernil și bej, cu liniuțe albe discrete. Cromatica este armonioasă și echilibrată, pornindu-se gradual dinspre exterior înspre interior, de la albastru spre roșu, ajungându-se la albul luminos al mesei celor dăruite. Compoziția este încadrată elemente de arhitectură, draperii, coloane, creându-se, astfel, intimitatea Cinei celei de Taină. Totul este concentric, strângându-se în jurul Potirului. De remarcat este alternanța romboidală din registrul inferior, policromatică. În registrul superior, sunt coloanele și arcadele policrome. Iuda Iscarioteanul este în partea stângă a mesei și se remarcă în mâna lui punga cu cei 30 de arginți, simbolul trădării și vicleniei. Pictura este specifică Țării Făgărașului și datorită compoziției echilibrate, simetrice și circulare. Icoana este pictată de Savu Moga, din Arpașu de Sus, Țara Făgărașului. Inscripția în chirilică se traduce ICXC Iisus Hristos Cina cea de Taină. Cromatica armonioasă este o caracteristică a icoanelor lui Savu Moga: roșu, albastru, vernil, gri, brun, alb, negru. Întreaga narațiune iconografică este încadrată într-un chenar geometrizant, ca de carte veche, asemenea unei dantelării cu colțișori.
Cina cea de Taină
Icoa, sp
Icoana îi reprezintă pe Sfântul Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Mântuitorului Iisus Hristos și pe Sfântul Mare Ierarh Vasile cel Mare. Cel dintâi este simbolul pocăinței și cel de-al doilea este asprimea dezlegărilor. Sfântul Ioan Botezătorul este îmbrăcat cu o mantie roșie vermillon și ocru și un himation gri-brun sau o haină din păr de cămilă. Este desculț și are aripi de înger. Sfântul Mare Ierarh Vasile cel Mare este îmbrăcat în veșminte liturgice de arhiereu, cu mantie roșie vermillon, sacos alb-gri, epitrahil-patrafir galben, mithră mitopolitană și ține în mâna stânga Sfânta Evanghelie închisă și cu mâna dreaptă binecuvintează. În registrul superior, într-un semicerc de raze, asemenea unei mandorle de nouri, ca într-o deschidere de Ceruri, este Maica Domnului cu Pruncul Iisus Hristos în brațe, amândoi arătând Calea, ocrotind, păzind și binecuvântând. Maica Domnului este Orantă, adică rugătoare. Fondul icoanei este albastru ceruleum, pe care sunt câteva flori mari galben-verzi și doi aștri decorativi. Soarele, luna, stelele și florile adeseori se suprapun simbolic și semantic în icoanele din Țara Oltului. Cromatica este armonioasă, luminoasă și vie: roșu vermillon, galben, ocru, verde, albastru ceruleuum, alb, negru.
Cina cea de taină
Cina cea de taină
Maica Domnului cu Pruncul și Cina cea de taină
Figura centrală a icoanei este Iisus stând în fața mormântului sărmanului Lazăr, pe care îl învie, ridicând semnificativ , dreapta cu degetele strânse. La picioarele lui Iisus, Lazăr stă întins în mormânt cu corpul acoperit de fașele obișnuite pentru stilul de înmormântare, capul ridicat trezindu-se, mâna stângă adusă spre bărbie. În stânga lui Iisus, se remarcă o figură bărbătească luând în brațe un copil, reprezentat din spate, simbolizând probabil, intrarea în sânul lui Avram al sărmanului Lazăr, semn al intrării în rândul drepților (sufletul fiind reprezentat sub formă de copil). În dreapta lui Iisus un apostol. Cromatica: bleu, roșu, galben, verde. În partea superioară e scris „Învierea lui Lazăr”. Pe spate, icoana este întărită cu o placă din lemn de esență moale.
Cina cea de Taină