Artwork
În cazul fraților Grecu există indicii că lucrau deseori fără tipar, desenul fiind executat liber. Sfinții Împărați Constantin și Elena, de o parte și de alta a crucii pe care a fost răstignit Iisus, cruce găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim. Crucea(culoare roșie, punctată cu alb), axul de simetrie al compoziției, are brațele trilobate, iar la întretăierea brațelor, ochiul lui Dumnezeu. Cei doi sfinți 1/1, tineri, conform erminiilor, au coroane pe cap și sceptru(împăratul Constantin), mama sa o ramură verde în mâna liberă. Veșmintele în culorile complementare, roșu(semnificând puterea, forța), și verde(blândețe, comtemplație, bucurie) elegant drapate cu alb. Crucea de Câmpul icoanei, albastru ultramarin, decorat cu motive astrale (steluțe albe). Partea inferioară -alternanță de benzi ocru și brun roșcat, ca niște valuri de pământ. Chenar pe trei laturi, benzi oblice în culori alternante(galben și verde), marcate de linii albe, care dau impresia de mișcare. Rama profilată, culoare roșcată . Este decorată cu căte trei șiruri de linii vălurite pe fiecare latură.Foiță de aur la aureole, veșminte, chenare, triunghiul central, sceptru și ramură.
În cazul fraților Grecu există indicii că lucrau deseori fără tipar, desenul fiind executat liber. Sfinții Împărați Constantin și Elena, de o parte și de alta a crucii pe care a fost răstignit Iisus, cruce găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim. Crucea(culoare roșie, punctată cu alb), axul de simetrie al compoziției, are brațele trilobate, iar la întretăierea brațelor, ochiul lui Dumnezeu. Cei doi sfinți 1/1, tineri, conform erminiilor, au coroane pe cap și sceptru(împăratul Constantin), mama sa o ramură verde în mâna liberă. Veșmintele în culorile complementare, roșu(semnificând puterea, forța), și verde(blândețe, comtemplație, bucurie) elegant drapate cu alb. Crucea de Câmpul icoanei, albastru ultramarin, decorat cu motive astrale (steluțe albe). Partea inferioară -alternanță de benzi ocru și brun roșcat, ca niște valuri de pământ. Chenar pe trei laturi, benzi oblice în culori alternante(galben și verde), marcate de linii albe, care dau impresia de mișcare. Rama profilată, culoare roșcată . Este decorată cu căte trei șiruri de linii vălurite pe fiecare latură.Foiță de aur la aureole, veșminte, chenare, triunghiul central, sceptru și ramură. is a drawing by Frații Grecu. It dates from 1850 and is held in the collection of the "Dimitrie Gusti" National Village Museum.
About this work
Overview
This icon, created by Frații Grecu around 1850, depicts Saints Constantine and Helena flanking a cross. It is a work on wood panels, now housed at the Museum of Ethnography.
Subject & Meaning
The composition centers on a red cross with white dots, symbolizing the True Cross discovered by Empress Helena. The two youthful saints, Constantine and Helena, wear crowns and hold symbols of power, embodying imperial authority and piety.
Technique & Style
The icon features freehand drawing, characteristic of the Grecu brothers' work. Gold leaf is applied to various elements, including halos and garments. The color palette includes complementary hues, such as red and green, signifying power and contemplation.
History & Provenance
Attributed to Frații Grecu, the icon dates to around 1850. It is currently held at the Museum of Ethnography, where it is preserved as a significant example of their artistic output.
Artist & collection
Artist
Romantic Byzantine icons painted without rigid patterns let Frații Grecu’s hand move freely across the surface.
Museum
"Dimitrie Gusti" National Village Museum
Continue through works from the same source collection.
Temaelal
Icoana este pictată în oglindă, pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax orizontal. Tema iconografică este incertă, cazul fiind întâlnit la zugravii de factură populară, care nu aveau solide cunoștințe teologice sau combinau uneori, după bunul plac sau cererea comanditarilor, diverse teme iconografice. Această dispunere mai este întâlnită la icoane provenind din Bucovina, compoziția fiind delimitată simetric de o floare dispusă vertical. Pe un fond violent de culoare albastru, punctat cu steluțe din linii negre sunt redate 3/4 două personaje sfinte.Sfânta din dreapta, cu maforion de culoare roșie, stola verde, în mână cu un rotulus desfășurat pe care este mimată o inscripție cursivă, în stânga ținând o ramură poate fi Fecioara Maria, dar, în alte icoane, în acceași manieră este redată Cuvioasa Paraschiva. În partea stângă, cu părul lung, negru, ondulat, lăsat pe umeri, figură feminină, coroană împărătească pe cap, în mâna stângă cu un potir, în dreapta cu o sabie, poate fi vorba despre Arhanghelul Mihail(în scena Buneivestiri apare arhanghelul Gavriil). Veșmintele, cu o croială împărătească, multicolore(roșu, verde, roz, albastru cu tiv galben, într-o combinație stridentă). Desen stângaci, naiv. Suprafața veșmintelor abundent marcată de linii continue și ondulate. În colțul din stânga sus, un desen discret, sub formă de roza vânturilor. Icoana este crăpată(trei fragmente).
Cei trei sfinți redați în picioare, central sfântul Ioan, lateral Sfântul Nicolae Kocianov și Pantelimon, ușor întorși către acesta. Sfântul Nicolae Kocianov, desculț , cu un veșmânt alb în jurul brâului. Pleșuv, cu mustață și barbă lungi, albe, în mâna stângă ține o cruce rusească, cu dreapta arată către sf. Ioan. Trăsăturile feței și ale corpului accentuate cu linii fine, albe. Sfântul mucenic Ioan mai tânăr, cu mustață și barbă scurtă și rară, privirea îndreptată înainte. În stânga crucea rusească, dreapta lăsată în jos. Mucenicul Pantelimon, semiprofil, tânăr, fără barbă și mustață, părul lung și drept lăsat pe umeri. Cruce în dreapta. Sfântul Ioan și Pantelimon sunt înveșmântați cu chiton și himation în aceleași culori, dar inversate, nuanțe de verde și auriu cu borduri decorate. Aureole trasate cu linie dublă de culoare roșie, în interiorul raze incizate În partea superioară a icoanei, depășind linia chenarului, este reprezentat Iisus pe nori, cu nimb cruciger, în mâna stângă ținând Evanghelia, cu dreapta binecuvântând. Pe chenarul lateral lat cu motive vegetale în formă de vrej cu flori, de asemenea incizate în stratul de foiță, sunt poziționați simetric doi sfinți desenați în miniatură, Sfântul Mucenic Flor și Sfântul Mucenic Lavr (?).Fond 2/3 superior, - foiță de aur, decorat cu puncte și flori circulare obținute prin ștanțare1/3 inferior verde-brun, cu elemente decorative geometrice repetitive. Cromatica armonioasă, bazată pe valorarea dată de foița metalică.
Icoaior,
Icoari.
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Icoana reprezintă Botezul lui Isus Hristos, care se prăznuiește pe 6 ianuarie("Boboteaza"). Isus Hristos(părul lung, castaniu, lăsat pe spate, barba scurtă, ascuțită, trăsăturile anatomice redate schematic, chipul sobru, ochii ușor asimetrici)., cu picioarele goale în apa Iordanului(delimitată de câteva linii de desen pe fondul unitar, albastru gri al icoanei), cu un veșmânt roșu înnodat în jurul mijlocului, brațele încrucișate pe piept, primește botezul cu apă de la Sfântul Ioan Botezătorul. Sfântul Ioan, în mâna dreaptă cu o cruce, este înveșmântat cu un chiton verde închis cu margini zdrențuite, peste care este petrecută o mantie roșie, încălțat cu sandale. Deasupra lui Hristos Duhul Sfânt, în formă de porumbel alb în zbor, revărsînd raze aurii peste Mântuitor. De partea cealaltă a lui Isus se află Arhanghelul Gavriil, cu aripile aurite, părul castaniu revărsat pe umeri, înveșmîntat cu o tunică roșie, pe brațe cu un ștergar verde. Câmp albastru ultramarin unitar, decorat din abundență cu steluțe albe. Inscripția indescifrabilă, scrisă cu majuscule albe, dezordonat. Chenar din benzi oblice inegale, multicololore(roșu, cafeniu, verde), cu linii albe și negre. Linia desenului fină, proporțiile anatomice respectate. Paleta cromatică este sobră, echilibrată: alb, roșu, verde, albastru-gri, auriu. Stratul pictural prezintă exfolieri. Rama prezintă două porțiuni separate de un șănțuleț îngust, partea de la interior -roșu cărămiziu, exterior- brun închis Capacul scânduri subțiri de brad, dispuse vertical, fixate de ramă cu cuie metalice.
Icoacu c
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfântul mare Ierarh Nicoale, 3/4, în veșminte de arhierești, redat frontal, cu mitră înaltă, bipartită pe cap, ține Evanghelia în stângă iar cu mâna dreaptă binecuvintează.Barba căruntă, ondulată, scurtă, părul lung, negru, lăsat pe umeri. Ochii, negri, înguști, asimetrici, gura roșie.În jurul capului aureolă galbenă cu motiv fitomorf. Înveșmântat cu un sacos roșu cu linii de fald albe, galon aurit decorat cu motiv fitomorf, stihar alb cu albastru și linii de fald albe, roșii, bleu. Epitrahilul, veșmântul liturgic cel mai important este verde, lung, chenar auriu punctat pe margini, steluțe negre. Relieful - succesiune de benzi late de culoare roșie, bleumarin și verde, brăzdate de linii subțiri, roșii și albe. Sfântul este încadrat de un portal semicircular, cu marginea ondulată, fond bleumarin, jos elemente arhitecturale schematizate. Lateral și superior un chenar dublu din semicercuri în culori alternante roșu, ocru, verde, bleumarin. Restul câmpului este de culoare verde deschis cu elemente fitomorfe. Desenul este îngrijit, dar prezintă asimetrii, stângăcii, disproporții. Paleta cromatică bogată, culorile intense. Țăranii îl țineau pe sfântul Nicolae "aducător de noroc, apărător de boli, apărător de vărsat și de lovituri" Rama îngustă, realizată din patru șipci îmbinate oblic, decorată cu un motiv vălurit, dispus longitudinal. Dos-scânduri de brad, dispuse vertical și fixate în cuie metalice.
Zugrăvița a combinat cu inocență două teme iconografice (cea a Bunei Vestiri cu cea a Botezului), fenomen frecvent în icoanele Anei Deji.În prim plan, în picioare, un sfânt cu o ramură verde în mâna dreaptă înălțată binecuvintează un înger. Sfântul tânăr, cu părul lung, negru, barbă scută, mustăți. După poziție și trăsături ar putea fi asimilat Sf. Ioan din scena Botezului. Poartă un chiton roșu, asemănător blănii de cămilă și un himation verde.În jurul capului are o aureolă cu limbi de foc asemănător acelora din Pogorârea Sfântului Duh. Îngerul privește către sfânt, ținînd pe brațul stâng un ștergar cu vrâste verzi și roșii, iarăși asemănare cu scena Botezului. Îngerul are trăsături feminine, ochii mari, negri, aripi strânse, tunică roșie cu poale cafenii.Nu poate fi vorba de Botez deoarece lipsește Isus dintre cele două personaje iar decorul arhitectural din planul doi(o construcție cu mai multe caturi, cu intrări largi, cu portal semicircular, 4 ferestre la ultimul cat și acoperiș rotund de olane) nu se regăsește în scena Botezului. De sus coboară sfântul Duh, sub formă de porumbel roșu cu aripi cafenii, pe un fond verde într-un oval de nori alburii marcați cu linii roșii. În partea de jos,relief ușor vălurit, realizat din benzi late cu margini ondulate de culoare verde, roșie și cafenie.Restul câmpului- albastru ultramarin, decorat cu steluțe albe și roșii. Pe trei laturi este pictat un chenar din semicercuri suprapuse, primul cu roșu alternînd cu verde, al doilea ocru. Icoana ar putea fi asimilată Buneivestiri, dar în acest caz în locul sfântului ar trebui să fie un înger iar în locul îngerului Fecioara Maria. Rama este alcătuită din patru șipci drepte, îmbinate oblic la colțuri. Dosul este realizat din scândurele subțiri de brad, dispuse vertical și fixate în cuie.
Sfinții Împărați Constantin și Elena, plasați sub brațele crucii pe care a fost răstignit Iisus. Crucea, cu brațele drepte, trilobate, în centrul compoziției, ușor asimetric. La întretăierea brațelor raze multicolore(orange, albastru și roșu, roșu și alb). Sfinții reprezentați cu veșminte împărătești, coroane înalte pe cap, mantii roșii și tunici bleumarin cu borduri aurite, bogat decorate. Ambii sunt tineri, cu părul lung, castaniu revărsat pe umeri. Aureolele și coroana Elenei aurite. Împărăteasa ține o ramură în mâna dreaptă, împăratul un sceptru. Deasupra crucii pe niște nori albi și înconjurați de raze, Dumnezeu Tatăl(bătrân, cu nimbul triunghiular)și Isus Hristos cu aură circulară, îneșmântați în roșu și albastru.Sunt flancați de câte un heruvim așezat pe norișori. Câmp albastru de Prusia, decorat cu steluțe albe și roșii, colțurile de sus ale icoanei acoperite de draperii roșii și cafenii. Sfinții plasați deasupra unor nori albi cu margini dantelate, gri. Fondul în 2/3 inferioară este de culoare vernil cu brâuri surmontate de forme ovoidale, pictate cu vernil roșu și bleumarin. Paleta cromatică este variată: roșu, galben, negru, alb, verde-oliv, bleu, albastru, cafeniu. Compoziția este echilibrată, dar încărcată. Desenul îngrijit, cu stângăcii. Rama este de lemn de brad, profilată la interior(culoare brun roșcat), la exterior decorată cu motiv de culoare mai închisă realizat cu pieptenele.
Icoana este de iconostas, pictată într- manieră barocă. Maica Domnului este ridicată în timpul de rugăciune și ascultare, smerenie și primire de bunăvoie. Dumnezeu-Fiul și Maica Domnului sunt înveșmântați în roșu vermillon și brun-negru, Dumnezeu-Tatăl este înveșmântat în crem-bej. În registrul îndepărtat superior este cerul luminos deschis, Dumnezeu-Fiul ține pe brațul stâng Crucea, iar Maica Domnului are mâinile împreunate în cruce pe piept. Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu-Fiul așează împreună coroana de împărăteasă a Cerurilor pe capul Fecioarei Maria. În registrul superior, printr-o mandorlă de nouri și un semicerc de raze solare, deschizându-se cerurile, se coboară Sfântul Duh, sub forma unui porumbel, pe un mănunchi de raze de lumină. Maica Domnului este încoronată ca Împărăteasa Cerurilor de către Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu-Fiul. Inscripția în româno-chirilică se traduce Sfânta Treime Sfântul Duh. Cromatica este armonioasă: roșu stacojiu, negru, brun, bej, gri, alb, auriu. Trăsăturile chipurilor sunt expresive. Icoana este pictată în manieră barocă. Intreaga compoziție iconografică este armonios echilibrată structural, pe o multitudine de nouri și mandorle de nouri rotunzi, reprezentând spațiul de interferență a pământului cu Împărăția Cerurilor, uimitoare fiind prezența chipurilor de îngeri care locuiesc nourii. Icoana este de la începutul secolului al XIX-lea, din Rășinari, Mărginimea Sibiului.
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă dreptunghiulară, în ax vertical; Sf. Dumitru, izvorâtorul de mir, care se prăznuiește pe 26 octombrie, este unul din sfinții reprezentați ca războinici, deși din viața lui nu se deduc fapte de arme. Semnificația este cea a războiului nevăzut cu patimile.În concepția populară Sf. Dimitrie este cel care dezleagă iarna, corespondentul Sf. Gheorghe care leagă iarna și dezleagă primăvara. Reprezentările lor sunt deasemenea asemănătoare, fie călare, Sf. Gheorghe pe cal alb și Sf. Dimitrie pe cal roșu. Aici Sf. Dimitrie 3/4, este redat ușor din semiprofil, în picioare, în mâna dreaptă cu o suliță iar în stânga avînd o cruce. Mantie roșie, lungă, cămașă verde închis, zale.Chipul este realizat în manieră naivă, expresiv.Părul lung, negru este revărsat pe umeri. Câmp bleu, cu un chenar din flori mari, roșii cu frunze în aceeași nuanță de verde pe care zugravul a mai utilizat-o. Inscripția este pe fond alb, într-un chenar dreptunghiular plasat în spatele aureolei. Pictura are caracteristicile specifice picturii niculene:stângăcia, simplitatea și primitivismul desenului; compoziția sumară, culorile intense. Rama- 4 șipci de brad profilate, culoarea lemnului natur.