Vasul ceramic are formă tronconică, cu pereții evazați și buza dreaptă și ieșită în afară. Exteriorul pereților și fundul, au fond cărămiziu, restul suprafeței interioare și buza exterioară, având fond alb-gălbui. Decorul este format din două registre despărțite de două cercuri concentrice: unul plasat în marginea buzei și altul în centrul fundului vasului. Primul registru central este decorat cu o floare cu frunze verzi, petale maro și un punct albastru în centru. Al doilea registru amplasat pe pereții interiori ai vasului este format din două flori similare cu cea centrală mărginite spre tulpină și vârf de mai multe frunze, despărțite de două aglomerări de linii de diferite dimensiuni. Cromatică: fond: alb-gălbui; motive: verde; maro; albastru.

The bowl was formed by hand‑building a truncated cone, then fired with a two‑tone glaze: a reddish‑brown slip on the exterior and a light yellow‑white glaze inside. The painted decoration was applied after the first firing, using mineral pigments to achieve green foliage, brown petals and a blue nucleus, typical of painted ceramic traditions that favor linear, repetitive motifs.

The piece is documented as an image rather than a physical object, limiting precise dating or geographic origin. Its stylistic attributes—conical form, dual‑tone glaze, and floral registers—align with ceramic traditions found across several regions where painted pottery was common, suggesting it may belong to a broader cultural context of decorative utilitarian ware.

Such bowls were likely used for everyday purposes, such as serving food or holding liquids, while the ornamental bands provided an aesthetic dimension that elevated a functional object. The presence of concentric circles and floral motifs reflects a visual language shared among contemporaneous ceramic workshops, emphasizing balance and symmetry.