Artwork
Göttin, Daniel - Malerei, o.T. 10
Göttin, Daniel - Malerei, o.T. 10 is an unspecified painting by Daniel Göttin. It dates from 2016 and is held in the collection of the Archaeology and Museum Baselland.
About this work
Overview
The arrangement suggests a structural inquiry rather than a representational image, emphasizing material presence over symbolic content.
Created in 2016 by Daniel Göttin, this untitled work consists of two unrefined wooden planks joined at an angle with visible nails. It is part of the collection at the Museum of Ethnography. The composition avoids embellishment, presenting wood in its natural, unaltered state. The arrangement suggests a structural inquiry rather than a representational image, emphasizing material presence over symbolic content.
Subject & Meaning
The work does not depict a figure or scene but instead isolates the physicality of reclaimed timber. The juxtaposition of warm brown and pale, weathered wood invites attention to natural variation and human intervention. The angled assembly implies tension or instability, yet the lack of narrative context leaves interpretation open—focused on the object’s material history rather than metaphorical meaning.
Technique & Style
Göttin employs raw, unsanded wood with intact grain and knots, preserving evidence of its origin and use. Nails are left exposed as functional elements, not concealed finishes. The contrast between the two timber tones enhances the geometric form without added pigment or texture. The style rejects decorative refinement, aligning with minimalist and material-focused practices that prioritize authenticity over illusion.
History & Provenance
The work entered the Museum of Ethnography’s collection shortly after its creation in 2016. Its acquisition reflects the institution’s interest in contemporary objects that engage with material culture and non-traditional art forms. No prior ownership or exhibition history is documented beyond its inclusion in the museum’s permanent holdings.
Context
This piece emerges from a broader artistic trend in the 2010s that re-examined everyday materials as carriers of cultural and physical memory. While not tied to a specific movement, its aesthetic resonates with post-minimalist and object-based practices that value process and material truth. Its placement in an ethnographic museum situates it within dialogues about craft, labor, and the anthropology of objects.
Legacy
The work contributes to an ongoing reconsideration of wood as a medium with intrinsic narrative potential. Its quiet presence in the museum collection encourages viewers to reflect on the overlooked aesthetics of discarded or utilitarian materials. It remains a quiet example of how simplicity can prompt deeper engagement with the physical world.
Artist & collection
Artist
Daniel Göttin painted spare, untitled canvases that feel quiet and open. His works in this set—*Painting, Untitled 9* and *Painting, Untitled 10*—are all about the relationship between thin color fields and the raw…
Isus Hristos și Ioan Botezătorul copii. Vegherea lui Isus în mormânt
Maica Domnului este pictată în picioare, în partea dreaptă a imaginii, având o atitudine evlavioasă, iar sfântul arhanghel Gavriil, tot în picioare, pictat la aceeași înălțime cu Maica Domnului, în stânga compoziției. Duhul Sfânt, sub forma unui porumbel, se pogoară din slava cerului deasupra Fecioarei Maria. Fondul e decorat cu flori și frunze simple, esențializate. Cromatica icoanei se compune din tonuri de portocaliu, verde, albastru, maro, alb și foiță aurie. Rama icoanei e simplă, băițuită și e formată din îmbinarea a patru baghete de lemn.
Untitled
Tema icoanei face parte din ciclul Pascal și înfățișează Pogorârea la Iad a Domnului. În plan central apare reprezentat biruitor Iisus Hristos, ținând în mâna stângă un steag cu cruce, iar cu dreapta îl prinde pe Adam. În dreapta lui Hristos e pictat sfântul Ioan Botezătorul, arătând cu mâna dreaptă spre Mântuitorul. Compoziția e încadrată în partea superioară cu un brâu ornat cu motivul torsadei. Cromatica icoanei se compune din tonuri de roșu vermillon, alb, verde, albastru, maro și gri. Rama icoanei e profilată, băițuită și e formată din îmbinarea a patru baghete de lemn. Sticla este spartă, iar din suport lipsește colțul din stânga-sus și colțul din dreapta-jos.
Icoae jo
Untitled
Fecioara Maria, dispusă în partea dreaptă a compoziției, este pictată în genunchi, într-o atitudine plină de evlavie. Arhanghelul Gavriil este pictat în picioare, în partea stângă, ținând o floare în mâna stângă, iar cu dreapta binecuvinteză și arată spre slava cerului, de unde Duhul Sfânt, în chip de porumbel, trimite raze spre Maica Domnului. Între cei doi sfinți este pictată o masă pe care stă cartea sfântă închisă, în spatele căreia e un crin. În spatele Maicii Domnului este schițată o clădire. Icoana este pictată integral doar în zona fețelor, a mâinilor, precum și Duhul Sfânt, sub formă de porumbel. În rest, s-au folosit doar laviuri colorate pe un fond de hârtie argintată. Cromatica icoanei se compune din tonuri de roșu, ocru galben, verde, maro. Rama icoanei e profilată, bicromă (latura interioară roșie, iar cea exterioară maronie) și e formată din îmbinarea a patru baghete de lemn.
Icoajumă
Fecioara cu Pruncul (Împărătiță)
Untitled
Göttin, Daniel - Malerei, o.T. 9
Icoana îi redă 1/1 pe sfinții Nicolae și pe arhidiaconul Ștefan, în picioare, ușor semiprofil. Asocierea celor doi sfinți nu are o motivație iconografică, probabil a fost dorința comanditarului. Sfântul Nicoale este reprezentat în veșminte arhierești, fără mitră pe cap(ipostaza de vară), binecuvântând cu mâna dreaptă, în stânga ținând Evanghelia închisă. Are părul și barba cărunte, ondulate, fruntea înaltă, trăsăturile fine. Înveșmântat cu sacos auriu tivit cu galon cu șir de perle și pietre scumpe, mânecuțe și galon la gât . Epitrahil alb, cu cruci drepte și motiv scalariform în partea de jos.Omoforul mare, de culoare roșie și bedernița romboidală atârnată de mâna stângă. Aureole trasate cu o linie albă îngustă. În pandant, arhidiaconul Ștefan, primul dintre martiri, ușor întors către sfântul Nicoale, cădelnițând cu o mână, cu cealaltă ținând la piept o biserică având trei turle înalte. Redat tânăr, fără barbă, în veșminte diaconești:stihar lung, bogat ornamentat cu motive florale mari, pe fond alb-albăstrui. Fondul icoanei auriu pal, cu irizări. Median, pe latura de sus, soarele?(sau mandorla de raze a Duhului Sfânt) Paleta cromatică dominată de nuanțele de auriu, restul culorilor(verde, cafeniu, negru, alb, fiind în armonie cu acest fond. Desenul este fin, proporțiile bizantine respectate, compoziția echilibrată, armonioasă. Inscripția în partea de sus, cu chirilice cu caractere specifice Munteniei.