Artwork
Fecioara cu Pruncul (Împărătiță)
Fecioara cu Pruncul (Împărătiță) is a drawing by the Romanticist artist Savu Poienaru. It dates from 1806 and is held in the collection of the National Museum of Transylvanian History.
About this work
The image is blurry, but you can make out a tall, thin figure holding something small in its arms.
This looks like a faded drawing on wood. The image is blurry, but you can make out a tall, thin figure holding something small in its arms. The wood panel shows signs of age and wear, with cracks and patches where the paint has worn off.
The figure seems to be a woman with a child, but the details are hard to see. The label says it’s from 1806, which might explain why it looks so worn.
If you’re curious about this kind of old drawing, check out cross-hatching.
Overview
Savu Poienaru’s 1806 work titled “Fecioara cu Pruncul (Împărătiță)” depicts a slender female figure cradling a small child. Executed on a wooden panel, the image has suffered considerable aging, with surface cracks, faded pigments and areas where the paint layer has receded, giving the composition a blurred, almost ghostly appearance.
Subject & Meaning
The composition follows the traditional iconography of the Virgin and Child, a motif common in Eastern European religious art. The title’s addition of “Împărătiță” (Princess) suggests an elevated, perhaps regal, interpretation of the Virgin, emphasizing her status within the spiritual hierarchy.
Technique & Style
Poienaru employed a drawing-like approach on wood, likely using charcoal or a thin pigment wash, reinforced by cross‑hatching to suggest form and volume. The delicate linear marks, now softened by time, indicate a restrained, devotional style rather than a fully realized painted tableau.
History & Provenance
Created in the early nineteenth century, the panel reflects the material constraints of its region, where wood served as a common support for religious imagery. The work’s present condition points to prolonged exposure and handling, though its exact ownership trail before entering the museum collection remains undocumented.
Artist & collection
Artist
A Transylvanian draftsman active in the early 1800s, Savu Poienaru filled sheets with chalk and ink studies of sacred figures.
Museum
National Museum of Transylvanian History
Continue through works from the same source collection.
Icoaceil
Icoae jo
Fecioara Maria, dispusă în partea dreaptă a compoziției, este pictată în genunchi, într-o atitudine plină de evlavie. Arhanghelul Gavriil este pictat în picioare, în partea stângă, ținând o floare în mâna stângă, iar cu dreapta binecuvinteză și arată spre slava cerului, de unde Duhul Sfânt, în chip de porumbel, trimite raze spre Maica Domnului. Între cei doi sfinți este pictată o masă pe care stă cartea sfântă închisă, în spatele căreia e un crin. În spatele Maicii Domnului este schițată o clădire. Icoana este pictată integral doar în zona fețelor, a mâinilor, precum și Duhul Sfânt, sub formă de porumbel. În rest, s-au folosit doar laviuri colorate pe un fond de hârtie argintată. Cromatica icoanei se compune din tonuri de roșu, ocru galben, verde, maro. Rama icoanei e profilată, bicromă (latura interioară roșie, iar cea exterioară maronie) și e formată din îmbinarea a patru baghete de lemn.
Icoana îi redă 1/1 pe sfinții Nicolae și pe arhidiaconul Ștefan, în picioare, ușor semiprofil. Asocierea celor doi sfinți nu are o motivație iconografică, probabil a fost dorința comanditarului. Sfântul Nicoale este reprezentat în veșminte arhierești, fără mitră pe cap(ipostaza de vară), binecuvântând cu mâna dreaptă, în stânga ținând Evanghelia închisă. Are părul și barba cărunte, ondulate, fruntea înaltă, trăsăturile fine. Înveșmântat cu sacos auriu tivit cu galon cu șir de perle și pietre scumpe, mânecuțe și galon la gât . Epitrahil alb, cu cruci drepte și motiv scalariform în partea de jos.Omoforul mare, de culoare roșie și bedernița romboidală atârnată de mâna stângă. Aureole trasate cu o linie albă îngustă. În pandant, arhidiaconul Ștefan, primul dintre martiri, ușor întors către sfântul Nicoale, cădelnițând cu o mână, cu cealaltă ținând la piept o biserică având trei turle înalte. Redat tânăr, fără barbă, în veșminte diaconești:stihar lung, bogat ornamentat cu motive florale mari, pe fond alb-albăstrui. Fondul icoanei auriu pal, cu irizări. Median, pe latura de sus, soarele?(sau mandorla de raze a Duhului Sfânt) Paleta cromatică dominată de nuanțele de auriu, restul culorilor(verde, cafeniu, negru, alb, fiind în armonie cu acest fond. Desenul este fin, proporțiile bizantine respectate, compoziția echilibrată, armonioasă. Inscripția în partea de sus, cu chirilice cu caractere specifice Munteniei.
Prăz6.
Isus Hristos și Ioan Botezătorul copii. Vegherea lui Isus în mormânt
Compoziție complexă, (13 scene), centrată pe scena Învierii redată în varianta coborârii lui Iisus la Iad, episod biblic cunoscut și sub denumirea de Anastasis sau Învierea.Mântuitorul încadrat de o mandorlă îl scoate pe Adam și pe alți drepți(sfinți, prooroci) din gura gheenei. Deasupra este pictată scena ridicării din mormânt a Mântuitorului, lângă piatra mormântului, îngerul. În celelalte casete sunt reprezentate scene din viața lui Iisus Hristos și a Maicii Domnului, cu un număr redus de personaje (3 – 4, maxim 5): „Sfânta Treime”(ospitalitatea lui Avraam), Nașterea Fecioarei Maria”, „Intrarea Maicii Domnului în biserică(Ovidenia), „Buna Vestire”, „Nașterea lui Iisus Hristos”, Întâmpinarea Domnului(Stretenia), „Botezul lui Hristos” „Schimbarea la față” „Intrarea Domnului în Ierusalim”, , „Înălțarea Domnului, Adormirea Maicii Domnului, „Înălțarea Sfintei Cruci”. Toate personajele au nimburi trasate cu alb.Desen schematic, trasat cu finețe, ușor dezordonat, ca și inscripțiile. Cromatica specifică, tonuri calde, brun, galben, roșu în contrast cu verde, albastru, negru, valorate de foița de aur. Chenarul lat, roșu(tipul de icoană krasnushka)
Portret de bărbat
Icoana Îl reprezintă pe Dumnezeu-Tatăl în Trei Fețe, Sfânta Treime sau Sfânta Troiță. Este redat șezând pe un tron arhieresc, cu o structură bogat ornamentată decorativ, cu elemente geometrizante. De remarcat este și perna rulou albastră cu ciucuri galbeni. Veșmântul arhieresc este roșu vermillon, cu elemente brun-bronzii. Aureola este și rotundă și hexagonală, înscrisă și circumscrisă. Fondul este albastru cobalt. Icoana este de Mărginimea Sibiului. Cromatica este puternic-vie: albastru cobalt, brun, bronziu, roșu vermillon, alb, negru.
Icoaă di
"Isu
Tema este redată sub forma "Ospitalității lui Avraam", care se petrece în fața cortului lui Avraam. În prim plan cei trei îngeri așezați la o masă semicirculară. În planul doi, Avraam și Sara îi slujesc. Pe masă se află câte o azimă în fața tinerilor, în centru un potir. Îngerii sunt așezați simetric, unul în stânga, altul în dreapta, celălalt în spatele mesei. Înveșmântați cu chiton și himation, în culori complementare(roșu și bleumarin cei din față, posibil repictare, nuanțe mai deschise). Chipurile copilărești, asemănătoare, privirea melancolică, plete castanii lăsate pe spate. Aripi mari și aureole mărginite cu alb.Îngerii din față cu picioarele goale pe un subpedum. În planul doi Avraam,(în vârstă, cu chiton roșu și himation albastru) și Sara înveșmântată cu maforion roșu stins. Scena se proiectează pe fondul bleu(cerul) completat cu elemente de arhitectură. Tehnica picturală - iluminare treptată, chipurile expresive, proporțiile respectate. Compoziție echilibrată, cromatica dominată de culorile reci, cu nuanțe accentuate de culorile pe bază de ulei. Chenar lat de culoare brun roșcat, care se regăsește și pe spatele icoanei. Această culoare ulterioară a acoperit urmele de flacără de lumânare sau candelă de pe fața icoanei. După înlocuirea "e"-ului final cu "i" ar putea fi atribuită spațiului Moldovei.