Artwork
Isus Hristos și Ioan Botezătorul copii. Vegherea lui Isus în mormânt
Isus Hristos și Ioan Botezătorul copii. Vegherea lui Isus în mormânt is an unspecified painting by Unknown. It dates from 1850 and is held in the collection of the National Museum of Transylvanian History. The work depicts a quiet domestic scene with two young boys.
About this work
Overview
The work depicts a quiet domestic scene with two young boys. One child lies asleep while the other sits nearby, appearing to keep watch. The composition is restrained, focusing on the intimate interaction between the figures rather than any elaborate setting.
Subject & Meaning
The painting’s title links the figures to the infant Jesus and John the Baptist, suggesting a devotional intent that emphasizes early companionship and protective care. The serene atmosphere invites contemplation of innocence and the formative bond between the two saints.
Technique & Style
Executed in muted tonalities, the artist employs soft, delicate brushwork that enhances the sense of calm. The limited palette and subtle modeling create a tranquil mood, while the gentle handling of light reinforces the intimate, contemplative quality of the scene.
History & Provenance
The piece is part of the collection of the Museum of Ethnography. Its acquisition details are not widely documented, but the museum’s holdings indicate a focus on works that reflect religious and cultural traditions within the region.
Artist & collection
Museum
National Museum of Transylvanian History
Continue through works from the same source collection.
Domestic Scene
Giacomo and Cardinal Marco, investing Andrea, Abbot of San Zeno, with his Benefice
The Nymph of Fontainebleau
Portrait of a Woman
Madonna and Child with Saints in the Enclosed Garden
Venus and Minerva
Family Group of Four on Sofa
Wall painting from Room H of the Villa of P. Fannius Synistor at Boscoreale
Icoana Judecata de Apoi imaginează a doua Venire a Lui Iisus Hristos pe pământ, după sfârșitul lumii. Toată lumea va fi chemată și judecată după faptele săvârșite. În cadrul tribunalului ceresc, se hotărăsc bucuria și fericirea veșniciei sau osânda. Icoana este realizată pe șase registre paralele: trei mandorle pe partea stângă, trei pe partea dreaptă. Dumnezeu-Tatăl este în ipostasul de Pantocrator în Slavă. Alături sunt Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul înaintemergătorul Domnului. Urmează Apostolii și cetele de îngeri. Tronul Hetimasiei - a Judecății de Apoi - păstrează Sfântul Duh, reprezentat prin porumbel, dar și prin culoarea verde. Cetele oamenilor drepți sunt conduse de Sfântul Apostol Pavel, iar cetele oamenilor păcătoși sunt conduse de Moise. Spațiile reprezentate în icoană sunt: Raiul, râul de foc, cetatea Ierusalimului. Elementul antro-zoomorf este prezent - Leviathanul. Este descrisă și învierea morților. Sunt cântărite pe taler faptele bune și fărădelegile, păcatele, greșelile. Se remarcă numărul mare de personaje, complexitatea tematicii iconografice abordate. Întreaga tematică iconografică este încadrată de construcții arhitectonice; Împărăția Cerurilor. Cromatica este armonioasă, specifică stilului lui Matei Țimforea, din Cârțișoara: albastru bleu-ciel; roșu-roz, ivoriu, bej, verde kaki, verde olive, brun-bronziu, orange, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Judecata de Apoi 1898.
Göttin, Daniel - Malerei, o.T. 10
Fecioara cu Pruncul (Împărătiță)
Fecioara Maria, dispusă în partea dreaptă a compoziției, este pictată în genunchi, într-o atitudine plină de evlavie. Arhanghelul Gavriil este pictat în picioare, în partea stângă, ținând o floare în mâna stângă, iar cu dreapta binecuvinteză și arată spre slava cerului, de unde Duhul Sfânt, în chip de porumbel, trimite raze spre Maica Domnului. Între cei doi sfinți este pictată o masă pe care stă cartea sfântă închisă, în spatele căreia e un crin. În spatele Maicii Domnului este schițată o clădire. Icoana este pictată integral doar în zona fețelor, a mâinilor, precum și Duhul Sfânt, sub formă de porumbel. În rest, s-au folosit doar laviuri colorate pe un fond de hârtie argintată. Cromatica icoanei se compune din tonuri de roșu, ocru galben, verde, maro. Rama icoanei e profilată, bicromă (latura interioară roșie, iar cea exterioară maronie) și e formată din îmbinarea a patru baghete de lemn.
Icoațiun
Icoajumă
Icoae jo
Tema icoanei face parte din ciclul Pascal și înfățișează Învierea Domnului. În plan central apare reprezentat Iisus Hristos biruitor, deasupra unor nori stilizați, ținând în mâna dreaptă un steag cu cruce, iar cu stânga binecuvintează. În partea stângă a compoziției e pictat un paznic, iar în dreapta apare un înger cu un filacter deschis în mână. Cromatica icoanei se compune din tonuri de roșu vermillon, alb, ocru galben, verde, albastru, negru și gri. Rama icoanei e simplă, băițuită și e formată din îmbinarea a patru baghete de lemn. Sticla este spartă în partea dreaptă.
Icoana este pictată "în oglindă", pe suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfânta Cuvioasă Paraschiva(care se prăznuiește pe 14 octombrie) este redată așezată pe tron, cu coroană împărătească pe cap. Plasată central, cu doi îngeri în spatele tronului, sfânta este înveșmântată cu un maforion roșu cu intadosul albastru și galon galben. Cămașă multicoloră, albastru, verde, roșu, galben, cafeniu, la mijloc cu o cingătoare galbenă) Pe cap poartă o coroană mare, deschisă. În mâna dreaptă ține o cruce, iar cu stânga binecuvintează cu un gest stângaci.Chipul este ușor diform, arcadele ochilor umbrite, nasul mare, bărbia accentuată, ochii înguști, asimetrici. Tronul, de factură barocă, are spătarul în formă de aripă, cu brațele masive, cu un chenar îngust, aurit, cu volute în partea de jos și câte o cruce pe laturile de sus. Sfânta este așezată pe o pernuță lungă. În spatele tronului doi îngeri cu chipuri copilărești, veșminte lungi, nimburi aurite. os este completată cu linii orizontale pe fond bej. Câmpul este albastru(1/2 superior) cu inscripția cu negru, 1/3 inferior - cafeniu deschis, benzi orizontale. Desen încărcat, paleta cromatică petriță, culorile intense. Stratul pictural este exfoliat pe unele locuri. Rama închisă la culoare, este realizată din lemn de brad, profilată pe o porțiune mică la interior, Porțiunea mai lată este decorată cu "pieptenele", transversal. Dosul este realizat din scânduri subțiri de brad, dispuse orizonal și fixate în cuie. Țăranii considerau că sfânta Paraschiva apără de grindină și de dureri de cap.
Tema icoanei face parte din ciclul Pascal și înfățișează Pogorârea la Iad a Domnului. În plan central apare reprezentat biruitor Iisus Hristos, ținând în mâna stângă un steag cu cruce, iar cu dreapta îl prinde pe Adam. În dreapta lui Hristos e pictat sfântul Ioan Botezătorul, arătând cu mâna dreaptă spre Mântuitorul. Compoziția e încadrată în partea superioară cu un brâu ornat cu motivul torsadei. Cromatica icoanei se compune din tonuri de roșu vermillon, alb, verde, albastru, maro și gri. Rama icoanei e profilată, băițuită și e formată din îmbinarea a patru baghete de lemn. Sticla este spartă, iar din suport lipsește colțul din stânga-sus și colțul din dreapta-jos.
Icoaceil
Iisus Hristos este reprezentat în plan central, așezat pe teasc. Din coasta dreaptă pornește vița de vie, care formează o arcadă deasupra lui Hristos și se termină cu un ciorchine în mâinile Mântuitorului, pe care Acesta îl stoarce în potirul Sfintei Euharistii. Fondul e decorat cu frunze simple, esențializate. Cromatica icoanei se compune din tonuri de portocaliu, verde, albastru, maro, alb și auriu. Rama icoanei e profilată, bicromă (latura interioară roșie, iar cea exterioară maronie) și e formată din îmbinarea a patru baghete de lemn.