Artwork
Icoana reprezintă Prohodul Domnului. Punerea în mormânt a Mântuitorului Iisus Hristos. Trupul Mântuitorului Iisus Hristos, fiind coborât de pe cruce, este învelit în țesătura giulgiului alb-albastru. Maica Domnului împreună cu Sfinții Iosif din Arimateea, Nicodim și trei femei mironosițe aducătoare de mir țin în brațe trupul Mântuitorului. Martor și aproape este Îngerul care va striga bucuria Învierii Domnului. Compozițional se creează astfel o imagine concentrică de corabie, cu Crucea Răstignirii ca și catarg, corabia prefigurând Biserica. Giulgiul și îmbrățișarea celor apropiați, uniți întru dragoste și suferință, reprezintă axa orizontală, perpendiculară pe Cruce. Compoziția este echilibrată, simetrică și circulară. Maica Domnului este îmbrăcată în veșmânt cu maforiom negru, cu sacos galben și interiorul căptușit cu albastru ceruleum. Veșmintele Sfinților și Mironosițelor sunt în combinație de roșu vermillon, albastru cu linii albe, galben solar și verde-văratic. Fondul icoanei este văzduhul verde-văratic, plin de Duhul Sfânt și un chenar decorativ sugerat ca și ancadrament, format din elemente florale stilizate - ruje roșii. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, albastru cobalt, ceruleum, verde văratic-forest, galben solar-chihlimbar, alb și negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Îngroparea Lui IC XC Iisus Hristos. Icoana este din Țara Oltului.
Icoana reprezintă Prohodul Domnului. Punerea în mormânt a Mântuitorului Iisus Hristos. Trupul Mântuitorului Iisus Hristos, fiind coborât de pe cruce, este învelit în țesătura giulgiului alb-albastru. Maica Domnului împreună cu Sfinții Iosif din Arimateea, Nicodim și trei femei mironosițe aducătoare de mir țin în brațe trupul Mântuitorului. Martor și aproape este Îngerul care va striga bucuria Învierii Domnului. Compozițional se creează astfel o imagine concentrică de corabie, cu Crucea Răstignirii ca și catarg, corabia prefigurând Biserica. Giulgiul și îmbrățișarea celor apropiați, uniți întru dragoste și suferință, reprezintă axa orizontală, perpendiculară pe Cruce. Compoziția este echilibrată, simetrică și circulară. Maica Domnului este îmbrăcată în veșmânt cu maforiom negru, cu sacos galben și interiorul căptușit cu albastru ceruleum. Veșmintele Sfinților și Mironosițelor sunt în combinație de roșu vermillon, albastru cu linii albe, galben solar și verde-văratic. Fondul icoanei este văzduhul verde-văratic, plin de Duhul Sfânt și un chenar decorativ sugerat ca și ancadrament, format din elemente florale stilizate - ruje roșii. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, albastru cobalt, ceruleum, verde văratic-forest, galben solar-chihlimbar, alb și negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Îngroparea Lui IC XC Iisus Hristos. Icoana este din Țara Oltului. is a drawing by Unknown. It dates from 1850 and is held in the collection of the ASTRA National Museum Complex. This icon depicts the Entombment of Christ, a moment of solemn reverence following the Crucifixion.
About this work
Overview
The scene is framed by stylized floral borders and set against a muted green sky, suggesting the presence of the Holy Spirit.
This icon depicts the Entombment of Christ, a moment of solemn reverence following the Crucifixion. The body of Jesus, wrapped in a blue-and-white shroud, is gently held by mourners gathered in a circular composition. A cross looms behind them, symbolizing both sacrifice and the vessel of salvation. The scene is framed by stylized floral borders and set against a muted green sky, suggesting the presence of the Holy Spirit. Inscriptions in Old Romanian Cyrillic identify the subject as the burial of Jesus Christ.
Subject & Meaning
The scene centers on Christ’s body, cradled by the Virgin Mary, Joseph of Arimathea, Nicodemus, and three myrrhbearers, each expressing quiet grief. An angel, present as a silent witness, foreshadows the Resurrection. The composition forms a ship-like shape, with the cross as its mast, symbolizing the Church as a vessel carrying faith through suffering. The embrace of the mourners reflects communal sorrow and spiritual unity, transforming grief into a sacred act of care.
Technique & Style
The icon is rendered in flat, luminous pigments with no attempt at naturalistic depth. Colors—cobalt blue, vermilion red, solar yellow, and cerulean—are applied in bold, unmodulated planes, enhancing their symbolic weight. Gold halos encircle each figure, denoting holiness. The drapery folds are simplified into geometric patterns, and the background’s green-hued atmosphere suggests divine presence rather than physical space. The style reflects Byzantine traditions adapted through local Romanian iconographic conventions.
History & Provenance
The icon originates from the region of Țara Oltului in Romania, likely produced in a monastic or village workshop during the late medieval or early modern period. Its use in domestic or church devotional settings indicates its role in liturgical remembrance and personal prayer. The use of Old Romanian Cyrillic script and regional color preferences suggest a local artistic lineage, distinct from Western European trends but aligned with broader Orthodox traditions.
Context
In Orthodox Christian practice, icons of the Entombment served as focal points for Lenten and Holy Week observances, reinforcing the theological link between Christ’s death and resurrection. The circular composition and symbolic colors reinforced the idea of eternal life emerging from sacrifice. Such images were not merely decorative but were believed to mediate divine presence, guiding the faithful in contemplation and communal mourning during sacred seasons.
Legacy
This icon exemplifies the enduring influence of Byzantine iconography in Romanian religious art, preserving theological narratives through stylized form and symbolic color. Its quiet dignity and structural harmony reflect a devotional aesthetic that prioritized spiritual resonance over realism. Though created for liturgical use, it continues to serve as a cultural artifact, embodying the fusion of faith, regional identity, and artistic tradition in Eastern Orthodox communities.
Artist & collection
Domestic Scene
Giacomo and Cardinal Marco, investing Andrea, Abbot of San Zeno, with his Benefice
The Nymph of Fontainebleau
Portrait of a Woman
Madonna and Child with Saints in the Enclosed Garden
Venus and Minerva
Family Group of Four on Sofa
Wall painting from Room H of the Villa of P. Fannius Synistor at Boscoreale
Icoana reprezintă Punerea în mormânt a Mântuitorului Iisus Hristos. Prohodul Domnului. Trupul Mântuitorului Iisus Hristos, fiind coborât de pe cruce, este învelit în țesătura giulgiului alb-gri, cu fire diafane galbene de lumină, amintind de Lumina Învierii. Maica Domnului împreună cu Sfinții Iosif din Arimateea, Nicodim și două femei mironosițe aducătoare de mir țin în brațe trupul Mântuitorului. Compozițional se creează astfel o imagine concentrică de corabie, cu Crucea Răstignirii ca și catarg, corabia prefigurând Biserica. Giulgiul și îmbrățișarea celor apropiați, uniți întru dragoste și suferință, reprezintă axa orizontală perpendiculară pe Cruce. Compoziția este echilibrată, simetrică și circulară. Maica Domnului este îmbrăcată în veșmânt cu maforiom roșu vermillon, cu sacos roșu vermillon și interiorul căptușit cu verde văratic. Fondul icoanei este cerul albastru ceruleum-cobalt, în registrul superior și de mijloc și un spațiu de galben-chihlmbar, în registrul inferior, în jurul mormântului Mântuitorului Iisus Hristos. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ geometrizant alb, dublat de un chenar fitomorf, format dintr-o ghirlandă de 10-12 ruje roșii vermillon, cu interiorul galben-verde. În ghirlanda de ruje, sunt intercalate cele două elemente astrale martore: Soarele și Luna. Simetric și armonios, sunt 6 sfeșnice cu lumânări arzânde, lângă Trupul Mântuitorului Iisus Hristos, învăluit în giulgiu. Cromatica este armonioasă și luminos-pastelată: roșu vermillon, albastru cobalt, ceruleum, verde văratic-forest, galben chihlimbar, alb și negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Îngroparea Lui IC XC Iisus Hristos. Icoana este din Țara Oltului, Șcheii Brașovului.
Tema icoanei face parte din ciclul Patimilor Mântuitorului și înfățișează Prohodul Domnului. Alături de Hristos așezat pe piatră sunt reprezentate doar trei personaje. Maica Domnului, în centru, cu mâinile împreunate la piept, are de-o parte un apostol, iar de cealaltă parte una dintre femeile mironosițe, probabil Maria Magdalena. În spate se profilează crucea lui Hristos și însemnele patimilor - sulița și buretele. Un șirag de rozete ornamentează fondul icoanei. Cromatica icoanei se compune din tonuri de roșu vermillon, ocru galben, alb, verde, albastru, negru și gri. Rama icoanei e profilată, băițuită și e formată din îmbinarea a patru baghete de lemn.
Maica Domnului îl ține în brațe pe Pruncul Iisus Hristos care Binecuvântează cu mâna dreaptă și arată înspre Maica Domnului. Maica Domnului arată calea cu mâna dreaptă, deci este Hodighitria. Maica Domnului este înveșmântată în mantie cu maforion roșu vermillon și sacos albastru, cu interiorul verde, are peste maforiom aureolă. Maforiomul este împodobit cu puncte mici albe. Pruncul Iisus Hristos este înveșmântat în gri și auriu ocru-brun-bronziu, cu interiorul căptușit cu verde și are aureolă. Fondul icoanei este format dintr-un caroiaj alb-albastru, cu marginile verzi și acajou-cărămizii. Compoziția geometrică, formată din romburi suprapuse, ne trimite gândul la nimbul de Slavă de Lumină de la Schimbarea la Față a Mântuitorului Iisus Hristos pe Muntele Tabor. Cromatica este armonioasă, tomnatică, specifică Niculei: roșu vermillon, alb, albastru cobalt, verde, kaki, auriu, ocru-brun-bronziu, brun, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce MP IC XC Maica Domnului Iisus Hristos.
Domnul Iisus Hristos primește Botezul, în râul Iordanului, din partea Sfântului Mare Prooroc și Înaintemergător Ioan Botezătorul, care se află în dreapta Mântuitorului. Mântuitorul este înfășurat cu o pânză de culoare roșie împrejurul șoldurilor și a coapselor. În stânga Lui, este un înger evlavios, care Îl așteaptă cu un ștergar alb-roșu-albastru gata să înveșmânteze Trupul Domnului. Sfântul Ioan Botezătorul este îmbrăcat cu o mantie roșie și un himation alb-brun sau o haină din păr de cămilă. Cerurile de culoare verde, asemenea Duhului Sfânt, sunt deschise și izvorăște o rază de lumină, pe care se pogoară porumbelul, simbolul Sfântului Duh, pe creștetul Mântuitorului. Mandorla de nouri rotunzi, care permite deschiderea Cerurilor au o alternanță cromatică de alb și albastru bleu-ciel. Cromatica este specifică Țării Oltului: auriu, roșu vermillon, verde spanac-avocado, albastru bleu-ciel, bej, gri, ocru, brun-nisipiu, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Botezul Lui IC XC Iisus Hristos Sfântul Duh Ioan.
Icoana reprezintă una dintre Patimile Mântuitorului Iisus Hristos. Locul este din curtea casei lui Pilat din Pont, unde a fost chinuit, biciuit și judecat Domnul Iisus Hristos, legat fiind de stâlpul infamiei, pe locul numit pe vremuri Gavata, adică pardosit cu pietre. Iisus Hristos are mijlocul și coapsele înfășurate într-o pânză-țesătură roșie -roșu culoarea muceniciei și a jertfei. Are trupul plin de răni și urme roșii de biciuire. Este legat cu lanțuri și funii. Este într-o poziție mai aplecată, din durere și smerenie. Întreaga narațiune iconografică este dezvăluită și arătată prin gestul ridicării unor draperii albastre cu interiorul roșu, reprezentând și cerurile deschizându-se printr-o înțelegere concret de umană. Deasupra este un candelabru galben de lumină, sugerând Soarele dreptății. Icoana este din Mărginimea Sibiului. Cromatica este vie și directă: roșu, albastru, galben, verde olive. Inscripția din registrul superior în româno-chirilică se traduce IC XC Iisus Hristos.