Icoana reprezintă Punerea în mormânt a Mântuitorului Iisus Hristos. Prohodul Domnului. Trupul Mântuitorului Iisus Hristos, fiind coborât de pe cruce, este învelit în țesătura giulgiului alb-gri, cu fire diafane galbene de lumină, amintind de Lumina Învierii. Maica Domnului împreună cu Sfinții Iosif din Arimateea, Nicodim și două femei mironosițe aducătoare de mir țin în brațe trupul Mântuitorului. Compozițional se creează astfel o imagine concentrică de corabie, cu Crucea Răstignirii ca și catarg, corabia prefigurând Biserica. Giulgiul și îmbrățișarea celor apropiați, uniți întru dragoste și suferință, reprezintă axa orizontală perpendiculară pe Cruce. Compoziția este echilibrată, simetrică și circulară. Maica Domnului este îmbrăcată în veșmânt cu maforiom roșu vermillon, cu sacos roșu vermillon și interiorul căptușit cu verde văratic. Fondul icoanei este cerul albastru ceruleum-cobalt, în registrul superior și de mijloc și un spațiu de galben-chihlmbar, în registrul inferior, în jurul mormântului Mântuitorului Iisus Hristos. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ geometrizant alb, dublat de un chenar fitomorf, format dintr-o ghirlandă de 10-12 ruje roșii vermillon, cu interiorul galben-verde. În ghirlanda de ruje, sunt intercalate cele două elemente astrale martore: Soarele și Luna. Simetric și armonios, sunt 6 sfeșnice cu lumânări arzânde, lângă Trupul Mântuitorului Iisus Hristos, învăluit în giulgiu. Cromatica este armonioasă și luminos-pastelată: roșu vermillon, albastru cobalt, ceruleum, verde văratic-forest, galben chihlimbar, alb și negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Îngroparea Lui IC XC Iisus Hristos. Icoana este din Țara Oltului, Șcheii Brașovului.

Icoana reprezintă Punerea în mormânt a Mântuitorului Iisus Hristos. Prohodul Domnului. Trupul Mântuitorului Iisus Hristos, fiind coborât de pe cruce, este învelit în țesătura giulgiului alb-gri, cu fire diafane galbene de lumină, amintind de Lumina Învierii. Maica Domnului împreună cu Sfinții Iosif din Arimateea, Nicodim și două femei mironosițe aducătoare de mir țin în brațe trupul Mântuitorului. Compozițional se creează astfel o imagine concentrică de corabie, cu Crucea Răstignirii ca și catarg, corabia prefigurând Biserica. Giulgiul și îmbrățișarea celor apropiați, uniți întru dragoste și suferință, reprezintă axa orizontală perpendiculară pe Cruce. Compoziția este echilibrată, simetrică și circulară. Maica Domnului este îmbrăcată în veșmânt cu maforiom roșu vermillon, cu sacos roșu vermillon și interiorul căptușit cu verde văratic. Fondul icoanei este cerul albastru ceruleum-cobalt, în registrul superior și de mijloc și un spațiu de galben-chihlmbar, în registrul inferior, în jurul mormântului Mântuitorului Iisus Hristos. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ geometrizant alb, dublat de un chenar fitomorf, format dintr-o ghirlandă de 10-12 ruje roșii vermillon, cu interiorul galben-verde. În ghirlanda de ruje, sunt intercalate cele două elemente astrale martore: Soarele și Luna. Simetric și armonios, sunt 6 sfeșnice cu lumânări arzânde, lângă Trupul Mântuitorului Iisus Hristos, învăluit în giulgiu. Cromatica este armonioasă și luminos-pastelată: roșu vermillon, albastru cobalt, ceruleum, verde văratic-forest, galben chihlimbar, alb și negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Îngroparea Lui IC XC Iisus Hristos. Icoana este din Țara Oltului, Șcheii Brașovului. is a drawing by Unknown. It dates from 1850 and is held in the collection of the ASTRA National Museum Complex. This icon depicts the Entombment of Jesus Christ, a scene from Christian iconography.