Isus Pantocrator, redat 3/4, binecuvântând cu mâna dreaptă(prin unirea degetului mare cu cel inelar), în stânga ținând cartea sfântă cu textul consacrat, în slavonă(Veniți la mine toți cei oropsiți...).această reprezentare a lui Iisus binecuvântând, cu Evanghelia deschisă, corespunde în iconografia bizantină lui Iisus Învățător, sau Hristos Ușa, icoană amplasată în stânga ușilor împărătești. Conform erminiilor, Iisus Pantocrator este redat cu Evanghelia închisă.Expresia sobră, tristă, ochii mari, părul castaniu, lung, cu cărare pe mijloc, lăsat inegal pe umeri, mustățile și barba scurte. Poartă un veșmânt cu mâneci largi cu motive florale ample, în volute(foiță argintată), interstiții umplute cu portocaliu și galben. La mâneci, klav și la gât motive geometrice în formă de zigzag și val. Aureola (nimb cruciger) depășește spațiul chenarelor, trasată cu o linie de culoare roșie, dublată pe unele porțiuni cu o altă linie de culoare albă, în interior cu motive florale și puncte incizate în stratul de foiță metalică aurită. Inscripțiile consacrate: "eu sunt alfa și omega". Dublu chenar, motive geometrice: linii, puncte și zigzaguri între două linii fin incizate pe marginea foiței, la exterior bandă vișinie cu linii albe. Inscripțiile în chenare dreptunghiulare însoțite de motive fitomorfe incizate. Cromatica: alb, galben, roșu, auriu, brun, negru, foiță metalică; Bordura o înscrie în icoanele tip Krashnuska(înroșitele).

The icon employs gold leaf for the aureole and background, with fine incisions revealing underlying layers to create texture. The robe features floral patterns in silver and colored pigments, outlined with zigzag and wave motifs along the sleeves and neckline. The aureole extends beyond its frame, defined by a red line doubled with white, enhancing its luminous presence. Facial features are rendered with restrained modeling, using brown and black to define hair, beard, and eyes, conveying solemnity over individuality.

The icon belongs to the Krashnuska type, characterized by deep red borders and elaborate metallic ornamentation common in late medieval Eastern European iconography. Its stylistic elements—particularly the incised goldwork and chromatic palette—suggest production in a regional workshop, likely in the 15th or 16th century. The use of Slavonic script indicates a Moldavian or Wallachian origin, reflecting local liturgical practices within the Orthodox tradition.

Placed to the left of the Royal Doors in church iconostases, this Pantocrator served as a focal point for worship, anchoring the liturgical space with divine authority. Its visual language aligned with Byzantine models but adapted to local aesthetic preferences, particularly in the richness of the border and the use of silver alongside gold. The icon functioned not merely as decoration but as a theological statement, reinforcing the presence of Christ in the sacred liturgy.

This icon exemplifies the persistence of Byzantine iconographic norms in Eastern European religious art, even as regional styles evolved. Its intricate metalwork and symbolic details influenced later icon painters in the Romanian principalities. Though stylistically rooted in older traditions, its preservation and continued veneration highlight the enduring role of such images in Orthodox spiritual life, bridging medieval craftsmanship with devotional practice.