Artwork
"Înceaga
"Înceaga is a drawing by anonim. It is held in the collection of the "Dimitrie Gusti" National Village Museum. Înceaga is a visual artwork rendered on a wooden panel, characterized by a dark brown to reddish hue and a rough, weathered texture.
About this work
Overview
Înceaga is a visual artwork rendered on a wooden panel, characterized by a dark brown to reddish hue and a rough, weathered texture. The piece features a simple frame and includes a yellowish tag with numbers affixed to the top corner.
Subject & Meaning
The subject and intended meaning of Înceaga are not explicitly defined by the provided visual description, suggesting an emphasis on the physicality of the artwork itself or requiring external context for interpretation.
Technique & Style
The artwork's technique and style are implied through its textured, possibly handmade wooden panel. The presence of tiny holes suggests a history of use or crafting method, potentially aligning with stippling techniques or a distressed aesthetic.
History & Provenance
Detailed history and provenance of Înceaga are not provided, though the panel's weathered appearance and handmade qualities imply an age or a deliberate vintage styling.
Context
Without specific contextual information, Înceaga's placement within art historical movements or cultural contexts cannot be accurately determined, though its appearance may evoke traditional or folk art practices.
Legacy
The legacy or impact of Înceaga on broader art discourse or audiences is not discernible from the given information, highlighting a need for additional contextual or critical analysis.
Artist & collection
Artist
This anonymous painter made small religious scenes with bold, flat colors and shaky lines, following old church traditions.
Museum
"Dimitrie Gusti" National Village Museum
Continue through works from the same source collection.
Un câmp central sub formă de cruce, împarte spațiul pictural în patru casete dreptunghiulare care conțin următoarele scene: Stânga sus Maica Domnului cu Pruncul tipul Kazanskaia. Este reprezentată până la piept, nu se văd mâinile, înveșmântată cu maforion negru cu galon alb. Are chipul îndurerat, privirea tristă, capul ușor înclinat spre Prunc. Iisus – Emanuel, binecuvintează cu dreapta, privirea îndreptată lateral, către sfântul Nicolae..Chiton brun deschis, himation verde. Dreapta sus - Sf. Nicolae în veșminte simple, capul descoperit, cărunt, cu barba rotundă și scurtă, privind la rândul său către pruncul Iisus. Înveșmântat cu sacos verde și omofor mare orange, care îi acoperă umerii. În casetele de jos sunt redați doi sfinți în vârstă, în picioare, în veșminte preoțești, întorși unul către altul, cu privirea îndreptată către scenele din registrul superior. Inscripția ce denominează primul dintre ei a fost ștearsă, cel de al doilea posibil sfântul Savatie?. Icoana are un vădit caracter popular, naiv. Spațiul cruciform pictat cu roșu, fondul scenelor verde închis, 2/3 din fondul scenelor de jos galben-orange. Nimburi trasate cu alb, inscripții caligrafice, litere cursive, cu negru. Compoziția este încadrată de un chenar cu decor vegetal, motive ample de factură populară, specifice spațiului slav.
Încoronarea Fecioarei - reprezintă în centrul compoziției pe Fecioara Maria, în planul al doilea pe Iisus Hristos și Dumnezeu Tatăl ținând o coroană în mâini.
Alexandru Dimitrie Ghica
Constantin G. Cantacuzino cu turban (1793 - 1877)
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de glajă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfântul Nicolae este redat în prim plan, așezat pe un tron, ținînd Evanghelia închisă în mâna stângă în timp ce cu dreapta binecuvintează. Sfântul Nicolae este înveșmântat ca Mare Arhiereu, cu mitră înaltă, bipartită, omofor mare, verde, decorat cu cruci "patee", sacos roșu cărămiziu cu galon auriu cu motiv spiralat, stihar roșu. De mâna dreaptă îi atârnă bedernița, percepută ca decor al veșmântului. Chipul este sobru, barba albă,scurtă,la fel părul scurt, ondulat. Ochii sunt negri, bine definiți, arcadele evidențiate. Nimb auriu. Tronul, cu spătarul înalt, are marginea aurită realizată în trepte(surmontatea de câte o cruce) și decorată cu motiv spiralat. Spătarul este alb, decorat cu o rețea de linii negre dublate cu bleu, întretăiate. În colțurile de sus câte un serafim pe nori. Câmpul verde intens în partea de jos, până la nivelul jilțului, albastru de Prusia în registrul superior. Desenul este îngrijit, compoziția aglomerată, paleta cromatică variată, culorile tari, Inscripția cu negru în partea de sus, greu vizibilă. Rama, din lemn de brad băițuit, este alcătuită din patru șipci profilate pe o porțiune mică spre interior, îmbinate oblic la colțuri, decorată cu un motiv ușor ondulat, imitînd fibra lemnului, dispus oblic. Dos din scândurele subțiri de brad, dispuse orizonal și fixate în cuie.
Icoacrip
Pictură în oglindă, pe spatele unei bucăți de glajă, ax vertical.Sfinții Împărați Constantin și Elena, 3/4 , în picioare, semiprofil, sub brațele crucii pe care a fost răstignit Isus( găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim) Amândoi au plete castanii, lăsate pe umeri, coroane înalte, veșminte identice, simple, lungi, cămăși verzi și mantii roșii. Plasarea personajelor sub brațele crucii, în jumătatea inferioară, pe fond ocru sugerează complementaritatea celor două planuri(terestru și ceresc). Împărăteasa ține în mână o ramură verde, element ce o însoțește în majoritatea reprezentărilor populare. Fețele sunt ușor diforme, ochii negri. Crucea dreaptă, plasată în centrul compoziției, decorată cu frunze și o spirală în partea de jos, creează simetrie. La întretăierea brațelor crucii elemente vegetale cu contur alb. Chenarul specific icoanelor de Nicula, linia albă(zăluțe, funie) pe fond roșcat. Icoana este caracteristică perioadei de înflorire a picturi pe sticlă de la Nicula. Rama profilată, din lemn de brad, pictată cu o culoare roșcată. Dosul subțire. Sticla spartă în mai multe fragmente.
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Cuvioasa Parascheva, 3/4, redată din ușor semiprofil, ține în mâna dreaptă o ramura verde, sinuoasă, în stânga o cruce. Fața butucănoasă, ochii căprui, sprâncenele arcuite, gura marcată cu roșu, bărbia pătrată, părul castaniu, lung, revărsat pe umeri. Pe cap poartă o tocă înaltă tripartită. Este înveșmîntată cu o mantie roșie și cămașă albastră. În jurul capului, aureolă realizată cu bronz auriu. Câmp bicolor(1/2 superior -bleu, 1/2 inferior ocru) două ramuri de trandafiri dispuși pe laturile verticale, întâlnindu-se deasupra capului sfintei. Desenul stângaci, dar destul de îngrijit, corola de flori, predominanța culorii roșii, abundența detaliului, fondul bicolor, utilizarea bronzului auriu, sunt caracteristici ale fazei târzie a picturii din centrele Nicula și Gherla. Rama subțire din lemn de brad, de culoare închisă, este completată cu un "dos" nou din scândură de brad.. Țăranii considerau că sfânta Parascheva păzește de grindină și de dureri de cap.
Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are crucea în mâna dreaptă, stă așezată pe un tron împărătesc, și cu mâna stângă deschisă înspre noi dăruiește pace și liniște, asemenea unei binecuvântări. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vermillon, cu interiorul căptușit cu albastru, galben-chihlimbar și dungi albe, cu manșete pictate cu albastru și galben. Faldurile veșmântului și drapajele, cât și bogăția dungulițelor albe ornamentale împodobesc frumos întreaga tematică iconografică. Peste maforionul roșu închis la gât cu o fibulă rotundă, sfânta cuvioasă are coroniță și aureolă. Fondul icoanei este împărțit în registrul superior cer albastru bleu-ciel foarte deschis și senin și câmp galben, luminos, de grâu vara. În registrul superior, icoana este încadrată de un chenar floral, format dintr-o ghirlandă de trandafiri sălbatici, ruje roșii și lalele închise. În registrul superior, colțul din dreapta și stânga Sfintei PreaCuvioase, este câte un Înger Arhanghel, Mihail și Gavriil, îndreptându-și privirea și ocrotirea înspre Sfânta Parascheva. Trupurile Arhanghelilor se confundă, la un moment dat, cu ornamentele geometrizante ale tronului împărătesc, așadar trupurile Arhanghelilor reprezintă tronul sfintei. Cerul albastru este înstelat cu elemente florale roșii și albe, stelele având forma florilor, iar floarea din partea dreaptă a Sfintei PreaCuvioase se subînțelege ca fiind un heruvim. Ghirlanda de deasupra este paralelă și simetrică cu ruloul de pernă de pe tron. Icoana este foarte frumos realizată artistic și estetic, finețea nuanțelor cromatice și expresivitatea sfintei cuvioase remarcându-se într-un mod deosebit. Cromatica este senină și vie: roșu vermillon, bleu ciel, galben chihlimbar, verde kaki, gri, alb, brun, negru. Icoana este de Țara Oltului. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sfânta Paraschiva.
Maniera naivă. Sfântul este redat 3/4, din ușor semiprofil, binecuvântînd cu un gest stângaci cu mâna dreaptă, în stânga ținând cartea sfântă.Este redat cu capul descoperit, părul și barba cărunte, trăsăturile feței expresive, ușor stângace, cu atenție acordată unor detalii(ex. albul ochilor) Înveșmântat simplu, cu sacos roșu peste stiharul bleumarin, epitrahil verde cu cruci negre. În jurul capului are aureolă trasată cu un instrument!. Fondul sugerează cerul albastru separat cu o linie închisă de o porțiune roșie cu elemente vegetale?, porțiunea de jos sugerând pământul. Scrisul este dezordonat, studiat parcă. În stânga se află inscripționat anul, iar în dreapta io inscripție cu litere chirilice care ar putea aminti despre "GORGE AL BOINII DIN BROȘTENI?)(posibil comanditarul) Chenar dintr-o linie albă, subțire. Icoana a fost restaurată.
Icoana îl reprezintă pe Isus în picioare, într-o mandrolă de lumină, cu raze, asemănător iconografiei "Învierii". Cu dreapta binecuvintează, în stânga ține Cartea Sfântă deschisă. Chipul este mai plin, sobru, părul lung îi cade pe umeri. Tunica este de culoare roșie, mantia verde, se observă existența "klavului", simbolul "Celui trimis". În jumătatea de jos a icoanei apar două personaje, în stânga fiind sigur Maica Domnului. Conform reprezentărilor canonice, cel din dreapta ar putea fi Sf Ioan Botezătorul sau apostolul Ioan. Veșmintele sunt de culori închise, aureolele întrunecate. Liniile nu sunt fine, ceea ce nu împiedică o anume expresivitate a chipurilor. După modul de realizare a faldurilor i se poate atribui meșterului o oarecare experiență și, de ce nu, școală.
Icoait,
Icoana este pictată în oglindă, pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax orizontal. Tema iconografică este incertă, cazul fiind întâlnit la zugravii de factură populară, care nu aveau solide cunoștințe teologice sau combinau uneori, după bunul plac sau cererea comanditarilor, diverse teme iconografice. Această dispunere mai este întâlnită la icoane provenind din Bucovina, compoziția fiind delimitată simetric de o floare dispusă vertical. Pe un fond violent de culoare albastru, punctat cu steluțe din linii negre sunt redate 3/4 două personaje sfinte.Sfânta din dreapta, cu maforion de culoare roșie, stola verde, în mână cu un rotulus desfășurat pe care este mimată o inscripție cursivă, în stânga ținând o ramură poate fi Fecioara Maria, dar, în alte icoane, în acceași manieră este redată Cuvioasa Paraschiva. În partea stângă, cu părul lung, negru, ondulat, lăsat pe umeri, figură feminină, coroană împărătească pe cap, în mâna stângă cu un potir, în dreapta cu o sabie, poate fi vorba despre Arhanghelul Mihail(în scena Buneivestiri apare arhanghelul Gavriil). Veșmintele, cu o croială împărătească, multicolore(roșu, verde, roz, albastru cu tiv galben, într-o combinație stridentă). Desen stângaci, naiv. Suprafața veșmintelor abundent marcată de linii continue și ondulate. În colțul din stânga sus, un desen discret, sub formă de roza vânturilor. Icoana este crăpată(trei fragmente).
Cei trei sfinți redați în picioare, central sfântul Ioan, lateral Sfântul Nicolae Kocianov și Pantelimon, ușor întorși către acesta. Sfântul Nicolae Kocianov, desculț , cu un veșmânt alb în jurul brâului. Pleșuv, cu mustață și barbă lungi, albe, în mâna stângă ține o cruce rusească, cu dreapta arată către sf. Ioan. Trăsăturile feței și ale corpului accentuate cu linii fine, albe. Sfântul mucenic Ioan mai tânăr, cu mustață și barbă scurtă și rară, privirea îndreptată înainte. În stânga crucea rusească, dreapta lăsată în jos. Mucenicul Pantelimon, semiprofil, tânăr, fără barbă și mustață, părul lung și drept lăsat pe umeri. Cruce în dreapta. Sfântul Ioan și Pantelimon sunt înveșmântați cu chiton și himation în aceleași culori, dar inversate, nuanțe de verde și auriu cu borduri decorate. Aureole trasate cu linie dublă de culoare roșie, în interiorul raze incizate În partea superioară a icoanei, depășind linia chenarului, este reprezentat Iisus pe nori, cu nimb cruciger, în mâna stângă ținând Evanghelia, cu dreapta binecuvântând. Pe chenarul lateral lat cu motive vegetale în formă de vrej cu flori, de asemenea incizate în stratul de foiță, sunt poziționați simetric doi sfinți desenați în miniatură, Sfântul Mucenic Flor și Sfântul Mucenic Lavr (?).Fond 2/3 superior, - foiță de aur, decorat cu puncte și flori circulare obținute prin ștanțare1/3 inferior verde-brun, cu elemente decorative geometrice repetitive. Cromatica armonioasă, bazată pe valorarea dată de foița metalică.
Sfântul Mare Ierarh Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu, sau Sfântul Grigorie Teologul sau de Nazianz. Este unul din cei Trei Sfinți Ierarhi, alături de Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Ioan Gură-de-Aur. Sfântul Grigorie are Sfânta Liturghie a Darurilor înainte Sfințite, care se săvârșește în timpul Postului Mare. Este îmbrăcat în veșminte liturgice arhierești, sacos roșu vermillon, epitrahil verde, nuanță de spanac-avocado, cu patru cruci. Poartă mithră și aureolă. Ține în mâna stângă Sfânta Evanghelie deschisă și binecuvintează cu mâna dreaptă. Fondul este albastru ceruleum cu stele albe. Icoana este de Țara Oltului. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, verde spanac-avocado, albastru ceruleum, nergu, alb. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Grigorie.
Scene din viața lui Iisus (Coborârea la iad și cele douăsprezece praznice împărătești)
Icoană cu tema. Fecioara și pruncul Isus, ținut în mâna dreaptă; sus un chenar cu flori. Cromatică: fond albastru; culori: negru; alb; verde; galben.
Icoana este de iconostas, pictată într- manieră barocă. Maica Domnului este ridicată în timpul de rugăciune și ascultare, smerenie și primire de bunăvoie. Dumnezeu-Fiul și Maica Domnului sunt înveșmântați în roșu vermillon și brun-negru, Dumnezeu-Tatăl este înveșmântat în crem-bej. În registrul îndepărtat superior este cerul luminos deschis, Dumnezeu-Fiul ține pe brațul stâng Crucea, iar Maica Domnului are mâinile împreunate în cruce pe piept. Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu-Fiul așează împreună coroana de împărăteasă a Cerurilor pe capul Fecioarei Maria. În registrul superior, printr-o mandorlă de nouri și un semicerc de raze solare, deschizându-se cerurile, se coboară Sfântul Duh, sub forma unui porumbel, pe un mănunchi de raze de lumină. Maica Domnului este încoronată ca Împărăteasa Cerurilor de către Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu-Fiul. Inscripția în româno-chirilică se traduce Sfânta Treime Sfântul Duh. Cromatica este armonioasă: roșu stacojiu, negru, brun, bej, gri, alb, auriu. Trăsăturile chipurilor sunt expresive. Icoana este pictată în manieră barocă. Intreaga compoziție iconografică este armonios echilibrată structural, pe o multitudine de nouri și mandorle de nouri rotunzi, reprezentând spațiul de interferență a pământului cu Împărăția Cerurilor, uimitoare fiind prezența chipurilor de îngeri care locuiesc nourii. Icoana este de la începutul secolului al XIX-lea, din Rășinari, Mărginimea Sibiului.