Artwork
Icoana îl reprezintă pe sfântul Gheorghe omorînd balaurul, într-o reprezentare caracteristică picturii târzii de la Nicula. Sfântul, călare pe calul alb,este plasat în centrul icoanei, tiparul fiind aproximativ același ca cel utilizat în perioada de înflorire a picturii pe sticlă la Nicula. Veșmintele sunt asemănătoare celor ale soldaților chezaro-crăiești, cizme înalte cu pinteni, tunică scurtă și largă, roșie, pantaloni bufanți, albaștri.Capul este descoperit,părul lung, negru, lăsat pe umeri.Chipul are trăsături butucănoase, nasul lung, gura mică, ochii negri, cu umbre gri. Nimb realizat cu bronz auriu. . În mână ține o suliță lungă terminată cu o cruce, cu care omoară balaurul, diform, verde, simbolizând zonele inferioare, ale păcatului, minimalizat ca dimensiuni pentru a accentua puterea binelui. Calul diform, are picioarele din față ridicate, coama și coada negre, șaua împodobită. Scena este încadrată de o ghirlandă de flori (ruje) Câmpul este policrom: alburiu între flori și ramă, roșu între chenarul de flori și umerii sfântului, și sub picioarele calului și ocru în rest. Icoana are caracteristicile specifice picturi târzii de la Nicula: câmpul policolor, culori discordante, abundența detaliului, decor floral abundent, sticla de proveniență industrială, folosirea bronzului în locul foiței de aur. Rama profilată, îmbinată oblic la colțuri, este vopsită cu cafeniu. Stinghia verticală din dreapta lipsește. Pe spate are un dos tot din lemn. Sfântul Gheorghe era considerat sfântul cel mai mare peste turme, câmpuri și hergheliile de cai. Se mai considera că descuie primăvara și leagă iarna.
Icoana îl reprezintă pe sfântul Gheorghe omorînd balaurul, într-o reprezentare caracteristică picturii târzii de la Nicula. Sfântul, călare pe calul alb,este plasat în centrul icoanei, tiparul fiind aproximativ același ca cel utilizat în perioada de înflorire a picturii pe sticlă la Nicula. Veșmintele sunt asemănătoare celor ale soldaților chezaro-crăiești, cizme înalte cu pinteni, tunică scurtă și largă, roșie, pantaloni bufanți, albaștri.Capul este descoperit,părul lung, negru, lăsat pe umeri.Chipul are trăsături butucănoase, nasul lung, gura mică, ochii negri, cu umbre gri. Nimb realizat cu bronz auriu. . În mână ține o suliță lungă terminată cu o cruce, cu care omoară balaurul, diform, verde, simbolizând zonele inferioare, ale păcatului, minimalizat ca dimensiuni pentru a accentua puterea binelui. Calul diform, are picioarele din față ridicate, coama și coada negre, șaua împodobită. Scena este încadrată de o ghirlandă de flori (ruje) Câmpul este policrom: alburiu între flori și ramă, roșu între chenarul de flori și umerii sfântului, și sub picioarele calului și ocru în rest. Icoana are caracteristicile specifice picturi târzii de la Nicula: câmpul policolor, culori discordante, abundența detaliului, decor floral abundent, sticla de proveniență industrială, folosirea bronzului în locul foiței de aur. Rama profilată, îmbinată oblic la colțuri, este vopsită cu cafeniu. Stinghia verticală din dreapta lipsește. Pe spate are un dos tot din lemn. Sfântul Gheorghe era considerat sfântul cel mai mare peste turme, câmpuri și hergheliile de cai. Se mai considera că descuie primăvara și leagă iarna. is a drawing by Hugo Kołłątaj. It is held in the collection of the "Dimitrie Gusti" National Village Museum. This late 19th-century icon depicts Saint George slaying the dragon, executed in the distinctive style of the Nicula school.
About this work
Overview
The composition follows established iconographic norms but incorporates modern materials and chromatic choices unusual in earlier Orthodox traditions.
This late 19th-century icon depicts Saint George slaying the dragon, executed in the distinctive style of the Nicula school. Painted on industrial glass rather than wood panel, it reflects regional adaptations in religious art during a period of transition. The composition follows established iconographic norms but incorporates modern materials and chromatic choices unusual in earlier Orthodox traditions.
Subject & Meaning
Saint George, mounted on a rearing white horse, pierces the small, green dragon with a lance tipped by a cross, symbolizing divine triumph over sin. The dragon’s minimized form emphasizes spiritual power over physical threat. As patron of herds and pastures, George’s role as a guardian of seasonal cycles—unlocking spring and binding winter—reinforces his connection to fertility and cosmic order in rural Romanian belief.
Technique & Style
The icon uses industrial glass as support, painted with pigments and accented with bronze leaf instead of gold leaf. Clothing details mirror military attire of the Cossack-Crăieș type: red tunics, blue voluminous trousers, and high spurred boots. The saint’s facial features are stylized with broad cheeks, narrow mouth, and dark eyes shaded in gray. Floral garlands frame the scene, and the background employs discordant polychrome fields—white, red, ochre—creating a rhythmic, non-naturalistic space.
History & Provenance
The icon originates from the Nicula workshop, known for glass painting during its late phase. The reverse bears a wooden backing with stamped and handwritten numerals, suggesting archival handling. A missing vertical stanchion on the right and a torn paper label imply prior mounting or inventory use. The brown-painted, obliquely joined frame and worn surface indicate decades of ritual use and handling in a local church or household.
Context
Nicula’s late icon production merged traditional Byzantine models with emerging industrial materials and folk aesthetics. The use of glass, bronze leaf, and exaggerated floral decoration marked a departure from earlier iconography, responding to both economic constraints and popular taste. Saint George’s prominence in Transylvanian pastoral communities made this subject especially resonant, linking celestial protection to earthly livelihoods.
Legacy
Icons from Nicula’s later period represent a unique fusion of sacred tradition and vernacular innovation. Though dismissed by some as decadent, they preserve regional identity during a time of cultural change. This work exemplifies how rural artisans adapted religious imagery using accessible materials, ensuring continuity of devotion even as techniques evolved beyond medieval norms.
Artist & collection
Artist
This Polish folk painter worked in the late eighteenth and early nineteenth centuries, creating religious scenes with bold colors and simple shapes.
Museum
"Dimitrie Gusti" National Village Museum
Continue through works from the same source collection.
Alexandru Ipsilanti
Fecioara Maria cu Pruncul Isus (în Reg. Inv.: Maria cu copilul Isus)
Regele Charles I Stuart al Angliei și soția sa Henrietta Maria de Franța (în Reg. Inv.: Carol I al Angliei și soția sa Henriette din Franța)
Sfântul Haralambie cu alți doi sfinți
Portret de bărbat
Sfântul Gheorghe
Vertumnus și Pomona (în Reg. Inv.: Vertumnus și Flora)
Iarnă
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă dreptunghiulară, în ax vertical; Icoana reprezintă Botezul lui Isus Hristos, care se prăznuiește pe 6 ianuarie("Boboteaza") Isus Hristos, cu picioarele goale în apa Iordanului(redată prin câteva linii oblice), cu un ștergar verde în jurul mijlocului, brațele încrucișate pe piept, primește botezul cu apă de la Sfântul Ioan Botezătorul, care ține în mâna dreaptă o cruce . Acesta este înveșmântat cu o mantie roșie cu partea de jos a mânecilor verde. În mâna stângă, cu care îl botează pe Hristos, apare o mână mică, probabil reprezentarea mâinii lui Dumnezeu care coboară dintr-un nor de foc în care este zugrăvit și Duhul Sfânt în formă de porumbel alb, cu aripile verzi, coborînd deasupra lui Isus. De partea cealaltă a lui Isus se află Arhanghelul Gavriil, cu părul revărsat pe umeri, în veșminte asemănătoare cu ale Sf. Ioan, ținînd un ștergar în mâini. Aureolele realizate cu foiță de aur. Câmp bleu, flori mari, roșii pe tulpini înalte, sunt înghesuite în spațiul rămas. Icoana are caracteristicile specifice picturii niculene, dar este evidentă faza de decadență(redarea figurilor, spațiul aglomerat, culorile, suportul). Rama profilată, culoarea lemnului natur.
Icoai"(a
Maica Domnului, Sfântul Nicolae, Sfântul Gheorghe, Sfântul Mihail
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă dreptunghiulară, în ax vertical; Sf. Dumitru, izvorâtorul de mir, care se prăznuiește pe 26 octombrie, este unul din sfinții reprezentați ca războinici, deși din viața lui nu se deduc fapte de arme. Semnificația este cea a războiului nevăzut cu patimile.În concepția populară Sf. Dimitrie este cel care dezleagă iarna, corespondentul Sf. Gheorghe care leagă iarna și dezleagă primăvara. Reprezentările lor sunt deasemenea asemănătoare, fie călare, Sf. Gheorghe pe cal alb și Sf. Dimitrie pe cal roșu. Aici Sf. Dimitrie 3/4, este redat ușor din semiprofil, în picioare, în mâna dreaptă cu o suliță iar în stânga avînd o cruce. Mantie roșie, lungă, cămașă verde închis, zale.Chipul este realizat în manieră naivă, expresiv.Părul lung, negru este revărsat pe umeri. Câmp bleu, cu un chenar din flori mari, roșii cu frunze în aceeași nuanță de verde pe care zugravul a mai utilizat-o. Inscripția este pe fond alb, într-un chenar dreptunghiular plasat în spatele aureolei. Pictura are caracteristicile specifice picturii niculene:stângăcia, simplitatea și primitivismul desenului; compoziția sumară, culorile intense. Rama- 4 șipci de brad profilate, culoarea lemnului natur.
Buna gro
Scena Coborârii de pe cruce sau Punerea în mormânt, Plângerea Domnului, se regăsește și pe epitafurile pictate din biserici(picturi pe pânză înfățișând înroparea lui Isus. Acesta se păstrează în altar , în Vinerea Mare, sau vinerea Prohodului fiind așezat pe masa pe sub care trec credincioșii(numită aer), apoi se înconjoară cu el biserica de trei ori iar în final se intră în biserică pe sub acest epitaf, în semn de participare simbolică la îngroparea Domnului) Scena este redată pe orizontală. Prohodul Domnului este redat conform erminiei, aici cu un număr redus de personaje. Isus Hristos, coborât de pe cruce, deasupra peitri mormântului, așezat pe giulgiul susținut de Iosif din Amariteea și Nicodim, ambii în vârstă. Iisus are ochii închiși, mâinile împreunate pe piept, în jurul capului nimb iradiant, influență apuseană. Central, lângă trupul lui Iisus, Fecioara Maria frângându-și mâinile și privind către Fiul ei. Înveșmântată cu maforion cernit și stola brun roșcat. Nimb simplu. În spatele ei , crucea răstignirii, în dreapta evanghelistul Ioan, în stânga Maria Magdalena și Maria lui Nicodim. Doi îngeri înaripați(posibil arhangheli, inscripțiile nu se disting. Concentrarea converge către Iisus, către care privesc și sunt aplecați cu toții. Aureolele redate la o anunită distanță de capul personajelor, sunt inspirate din pictura apuseană. Drapajul veșmintelor realizat cu măiestrie, urmărind anatomia corpului. Fondul brun roșcat, nuanță mai deschisă decât chenarul lat pe care este trecută cu majuscule albe, pe trei laturi, inscripția "Mormânt nou s-a deschis pentru trupul tău preacurat împăratul împăraților" Latura de jos cu stratul pictural deteriorat a fost pictat ulterior într-o nuanță de verde închis.
Tema icoanei face parte din ciclul Patimilor Mântuitorului și înfățișează scena Răstignirii Domnului. Compoziția este extrem de simplă: Hristos răstignit în mijloc pe cruce, Maica Domnului în dreapta Lui, iar Sfântul Ioan Evanghelistul în stânga. Cromatica se compune din tonuri de roșu vermillon, verde, albastru, ocru galben, negru și gri. Rama icoanei e profilată, băițuită, și e formată din îmbinarea a patru baghete de lemn. Sticla este spartă în mai multe fragmente.
Peisaj
Marină