Deisis este o tematică fundamentală din iconografia bizantină, reprezentându-L pe Domnul Iisus Hristos în ipostasul de Mare Judecător, fiind Împărat, având în dreapta pe Maica Domnului și în stânga pe Sfântul Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului. Această tematică este nucleul Judecății de Apoi. Iisus Hristos este înveșmântat în veșminte sacos și omofor albastre-verzi, cu aureolă. Are în mâna stângă Sfânta Evanghelie deschisă și cu mâna dreaptă binecuvântează. În registrul superior îndepărtat este fondul albastru brun-bej și Maica Domnului în semiprofil, în dreapta Mântuitorului și Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Teologul cu Sfânta Evanghelie închisă în mâna dreaptă, în partea stângă tronului Mântuitorului Iisus Hristos. Cromatica este armonioasă: roșu sângeriu, verde, olive, cafeniu, brun, ocru, bej, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce IC XC Iisus Hristos. Datarea se traduce din româno-chirilică: 17 februarie 1774. Icoana este atribită lui Petre Diacul din Preluca, Maramureș. Este icoană de iconostas. Ceea ce este inedit la această icoană, pe lângă toată frumusețea desenului, cromaticii, compoziției, trăsăturilor expresive, este și faptul că în locul Sfântului Ioan Botezătorul, din Deisis, este Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Teologul, numit Teologul Iubirii. Această dimpreunare a Mântuitorului Iisus Hristos cu Maica Domnului și cu Sfântul Ioan Teologul este și în icoana cu Răstignirea Domnului Iisus Hristos.

Christ is depicted as the Heavenly Judge, seated in majesty with an open Gospel in his left hand and a blessing gesture from his right. The Virgin Mary and Saint John the Evangelist stand beside him, interceding on humanity’s behalf. This grouping, typically associated with the Crucifixion, here frames the eschatological judgment. The substitution of John the Evangelist for John the Baptist reflects a theological emphasis on divine love and revelation, aligning with the saint’s title as 'the Theologian of Love.'

The icon employs traditional Byzantine conventions with refined local execution. Christ wears a deep blue-green chiton and himation, accented with gold highlights in the aureole. Figures are rendered with solemn, elongated proportions and calm expressions. The background is a muted blend of blue, brown, and beige, creating a celestial depth. Inscriptions in Romanian Cyrillic identify the figures and date the work, preserving linguistic and liturgical authenticity.

Created in 1774, the icon was likely commissioned for a parish church in Maramureș. Its attribution to Petre Diacul of Preluca is based on stylistic parallels with other signed works from the region. As an iconostasis panel, it would have been part of a larger liturgical screen, visible to congregants during services. Its survival suggests continued veneration, possibly within the same community for generations.

In 18th-century Romanian Orthodox communities, iconography blended Byzantine models with local artistic sensibilities. The substitution of John the Evangelist in the Deisis reflects regional theological preferences, possibly influenced by monastic traditions that emphasized John’s Gospel over John the Baptist’s prophetic role. Similar groupings appear in Crucifixion icons from the same area, indicating a distinctive local devotional pattern.

This icon stands as a testament to the vitality of Maramureș icon painting in the late 18th century. Its unique composition distinguishes it from standard Deisis types, offering insight into localized liturgical expression. Though not widely documented beyond regional archives, it remains a key example of how rural workshops adapted broader Orthodox traditions to reflect specific spiritual emphases within their communities.