Artwork
Sfântul Nicolae
Sfântul Nicolae is a drawing by the Romanticist artist Simion Zugrav. It dates from 1834 and is held in the collection of the National Museum of Transylvanian History.
About this work
Overview
Sfântul Nicolae is a religious painting created by Simion Zugrav in 1834, portraying a revered figure in a contemplative setting.
Subject & Meaning
The subject is Saint Nicholas, identifiable by his traditional attire: a red robe and gold mitre. His calm, downward-cast eyes, blessing gesture, and held book convey serenity and spiritual authority.
Technique & Style
The painting features a somber dark brown background, contrasting with the vibrant red of the saint's robe. The artist's use of color and composition emphasizes the subject's serene, introspective demeanor.
History & Provenance
Created in 1834 by Simion Zugrav, specific details about the painting's history, ownership, or exhibition record before its current location are not provided.
Context
The work aligns with a tradition of religious art, particularly in depicting saints in reverent, symbolic poses, common among artists specializing in ecclesiastical subjects.
Legacy
While not widely discussed in broad art historical narratives, Sfântul Nicolae represents Zugrav's contribution to religious art, reflecting themes of devotion and tranquility.
Artist & collection
Artist
This 19th-century Romanian church artist left pencil and ink drawings of saints meant to hang in the nave.
Museum
National Museum of Transylvanian History
Continue through works from the same source collection.
Icoambla
Icoaerel
Compoziție complexă, (13 scene), centrată pe scena Învierii redată în varianta coborârii lui Iisus la Iad, episod biblic cunoscut și sub denumirea de Anastasis sau Învierea.Mântuitorul încadrat de o mandorlă îl scoate pe Adam și pe alți drepți(sfinți, prooroci) din gura gheenei. Deasupra este pictată scena ridicării din mormânt a Mântuitorului, lângă piatra mormântului, îngerul. În celelalte casete sunt reprezentate scene din viața lui Iisus Hristos și a Maicii Domnului, cu un număr redus de personaje (3 – 4, maxim 5): „Sfânta Treime”(ospitalitatea lui Avraam), Nașterea Fecioarei Maria”, „Intrarea Maicii Domnului în biserică(Ovidenia), „Buna Vestire”, „Nașterea lui Iisus Hristos”, Întâmpinarea Domnului(Stretenia), „Botezul lui Hristos” „Schimbarea la față” „Intrarea Domnului în Ierusalim”, , „Înălțarea Domnului, Adormirea Maicii Domnului, „Înălțarea Sfintei Cruci”. Toate personajele au nimburi trasate cu alb.Desen schematic, trasat cu finețe, ușor dezordonat, ca și inscripțiile. Cromatica specifică, tonuri calde, brun, galben, roșu în contrast cu verde, albastru, negru, valorate de foița de aur. Chenarul lat, roșu(tipul de icoană krasnushka)
Câmp central sub formă de cruce, împarte spațiul pictural în patru casete dreptunghiulare ce conțin următoarele scene: Stânga sus Maica Domnului cu Pruncul tipul Kazanskaia. Este reprezentată până la piept, nu se văd mâinile. Capul ușor înclinat spre Pruncul Iisus care binecuvintează. Maforion negru, bogat, cu bordură albă, fină. Dreapta sus - Sf. Nicolae în veșminte de arhiereu, cărunt, cu barba rotundă capul descoperit. Nu se văd mâinile.Desen schematic, redus la extrem în redarea corpului. Stânga jos - Sf. Gheorghe, oștean, călare pe un cal alb în poziție cambrată.Înfige, sulița în gura balaurului, redat aici ca un șarpe negru, subțire. În partea cealaltă un sfânt mucenic în veșminte lungi, dificil de identificat din cauza stratului de vernis îmbătrânit și a lacunelor din stratul pictural.Cromatica specifică pentru acest tip de icoane, tonuri de roșu, brun, galben, foița greu de deosebit din cauza verniului. Chenarul marginal specific icoanelor tip krasnushka.Inscripții caligrafice cu negru.
Răstignirea lui Iisus Hristos plasată pe un câmp central sub formă de cruce, împarte spațiul pictural în patru casete dreptunghiulare, Iisus Hristos răstignit pe crucea cu 6 brațe (specifică ortodoxiei ruse), cu un veșmânt alb în jurul mijlocului, ochii închișiNimbul cu inscripțiile consacrate. La baza crucii, sugerat dealul Golgota și craniul lui Adam. Pe latura de sus un nor cu inscripția XC Cele 4 casete conțin următoarele scene: Stânga sus Maica Domnului cu Pruncul tipul Kazanskaia. Este reprezentată până la piept, nu se văd mâinile. Capul ușor înclinat spre Prunc. Maforion roșu, pe frunte și pe umeri stelele Fecioriei, albe, discrete.Iisus – Emanuel, binecuvintează cu dreapta, nimbul cruciger. Chiton albastru și himationgalben. Dreapta sus - Sf. Nicolae în veșminte de arhiereu, cărunt, cu barba rotundă capul descoperit. Nu se văd mâinile.. Înveșmântat cu sacos roșu cu drapaj galben, omofor lat, închis la culoare. Stânga jos - Sf. Gheorghe, oștean, călare pe un cal alb în poziție cambrată.Înfige, cu ambele mâini, sulița în gura balaurului, redat aici ca un șarpe negru, subțire. În oglindă, sfântul mucenic Dimitrie, în veșminte identice, călare pe un cal negru, cu o suliță în mâini. Fondul: brun pentru scena centrală, scenele de sus: brun roșcat, cu o bandă îngustă, aurită sus, niburile cu linie albă, scenele de jos: inferior bandă brună, pământul cu galben, cerul - verde închis, nimburile galbene cu linie discretă, albă pe margine. Chenarul marginal specific icoanelor tip krasnushka.Inscripții caligrafice cu negru. Inscripții cu llitere negre, caligrafice la scenele de sus, alb central. Caracter popular
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă dreptunghiulară, în ax vertical; Sf. Dumitru, izvorâtorul de mir, care se prăznuiește pe 26 octombrie, este unul din sfinții reprezentați ca războinici, deși din viața lui nu se deduc fapte de arme. Semnificația este cea a războiului nevăzut cu patimile.În concepția populară Sf. Dimitrie este cel care dezleagă iarna, corespondentul Sf. Gheorghe care leagă iarna și dezleagă primăvara. Reprezentările lor sunt deasemenea asemănătoare, fie călare, Sf. Gheorghe pe cal alb și Sf. Dimitrie pe cal roșu. Aici Sf. Dimitrie 3/4, este redat ușor din semiprofil, în picioare, în mâna dreaptă cu o suliță iar în stânga avînd o cruce. Mantie roșie, lungă, cămașă verde închis, zale.Chipul este realizat în manieră naivă, expresiv.Părul lung, negru este revărsat pe umeri. Câmp bleu, cu un chenar din flori mari, roșii cu frunze în aceeași nuanță de verde pe care zugravul a mai utilizat-o. Inscripția este pe fond alb, într-un chenar dreptunghiular plasat în spatele aureolei. Pictura are caracteristicile specifice picturii niculene:stângăcia, simplitatea și primitivismul desenului; compoziția sumară, culorile intense. Rama- 4 șipci de brad profilate, culoarea lemnului natur.
Maica Domnului este înveșmântată în cămașă femeiască tradițională, presupusă iie cu câmpuri verticale alternativ pictate cu roșu vermillon și verde, cu danteluță aurie la baza gâtului, cu maforion roșu vermillon, poartă coroniță de împărăteasă și aureolă. Maica Domnului are gâtul neacoperit cu veșmânt și pe sub maramă se observă părul șaten castaniu. Este mai puțin frecventă această atitudine vestimentară a Maicii Domnului, asemănătoare femeilor din vremea aceea. Icoana este de la Poiana Sibiului, pictată în manieră specifică Mărginimii Sibiului. Pruncul Iisus Hristos este înveșmântat în roșu vermillon și verde și auriu la gulerașul cămășii populare, cu coroană și aureolă. Pruncul Iisus o ține pe Maica Domnului cu mânuța pe după gât, într-o tandrețe mângâietoare, lipindu-și capetele, unul de celălalt. Este a atitudine a Maicii Domnului Eleusa. Fondul icoanei este cerul de culoarea albastru ultramarin. Întreaga icoană este încadrată de un chenar decorativ geometrizant și floral compact, un ușor baroc, de culoare brun-roșcat-verde. Cromatică: roșu vermillon, albastru, verde de China, auriu, ocru-brun-bronziu, alb, negru, roșu stacojiu, brun-roșcat. Icoana este aparte și prin compoziție și prin veșminte. Chipurile au o delicatețe și o tandrețe emoționante. Inscripția din româno-chirilică se traduce MP Maica Domnului IC XC Iisus Hristos.
Scene din viața lui Iisus (Coborârea la iad și cele douăsprezece praznice împărătești)
Tema icoanei face parte din ciclul Pascal și înfățișează Pogorârea la Iad a Domnului. În plan central apare reprezentat biruitor Iisus Hristos, ținând în mâna stângă un steag cu cruce, iar cu dreapta îl prinde pe Adam. În dreapta lui Hristos e pictat sfântul Ioan Botezătorul, arătând cu mâna dreaptă spre Mântuitorul. Compoziția e încadrată în partea superioară cu un brâu ornat cu motivul torsadei. Cromatica icoanei se compune din tonuri de roșu vermillon, alb, verde, albastru, maro și gri. Rama icoanei e profilată, băițuită și e formată din îmbinarea a patru baghete de lemn. Sticla este spartă, iar din suport lipsește colțul din stânga-sus și colțul din dreapta-jos.
Sfântul Serghie