Artwork
Cina cea de Taină
Cina cea de Taină is a drawing by the Impressionist artist Toma Poienaru. It dates from 1871 and is held in the collection of the National Museum of Transylvanian History.
About this work
Overview
Cina cea de Taină, created by Toma Poienaru in 1871, is a painting depicting a pivotal gathering of men around a table, set against a somber backdrop.
Subject & Meaning
The work represents the Last Supper, a cornerstone event in Christian tradition, with a central figure commanding the attention of the other men, implying a moment of significance or revelation.
Technique & Style
Poienaru employs a predominantly dark color palette and bold lines to evoke depth and emotional intensity, contrasting with the suggested reference to Impressionism, which this work does not exemplify.
History & Provenance
Created in 1871 by Toma Poienaru, specific details regarding the work's history, ownership, or exhibition record are not provided.
Context
While the suggested exploration of Impressionism for similar style may be misleading, the piece fits within a broader tradition of religious-themed art, particularly in its depiction of a revered Christian moment.
Legacy
The impact or influence of 'Cina cea de Taină' on subsequent art or its recognition within Toma Poienaru's oeuvre is not specified in the available information.
Artist & collection
Artist
A Romanian draftsman in the 1870s, Toma Poienaru made ink-on-paper drawings that capture quiet moments in everyday life.
Museum
National Museum of Transylvanian History
Continue through works from the same source collection.
Cina cea de taină
Cina cea de taină
Scena Cinei celei de Taină se desfășoară într-un interior sugerat de elemente arhitectonice, coloane și șase arcade alternativ-cromatic pictate. În centrul icoanei este Mântuitorul Iisus Hristos binecuvântând mâncarea, la masă, alături de ucenici și apostoli. Cu brațul stâng îl ține lipit de piept pe Ioan cel iubit, Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, Teologul. Pe masă sunt așezate un potir pentru vin și tacâmuri și farfurioare mici și pâinici rotunde. Personajele au chipurile expresive, veșmintele personajelor și faldurile feței de masă, cât și draperiile sunt pictate cu măiestrie de pictor. Veșmintele sunt roșii, albastre, vernil și bej, cu liniuțe albe discrete. Cromatica este armonioasă și echilibrată, pornindu-se gradual dinspre exterior înspre interior, de la albastru spre roșu, ajungându-se la albul luminos al mesei celor dăruite. Compoziția este încadrată elemente de arhitectură, draperii, coloane, creându-se, astfel, intimitatea Cinei celei de Taină. Totul este concentric, strângându-se în jurul Potirului. De remarcat este alternanța romboidală din registrul inferior, policromatică. În registrul superior, sunt coloanele și arcadele policrome. Iuda Iscarioteanul este în partea stângă a mesei și se remarcă în mâna lui punga cu cei 30 de arginți, simbolul trădării și vicleniei. Pictura este specifică Țării Făgărașului și datorită compoziției echilibrate, simetrice și circulare. Icoana este pictată de Savu Moga, din Arpașu de Sus, Țara Făgărașului. Inscripția în chirilică se traduce ICXC Iisus Hristos Cina cea de Taină. Cromatica armonioasă este o caracteristică a icoanelor lui Savu Moga: roșu, albastru, vernil, gri, brun, alb, negru. Întreaga narațiune iconografică este încadrată într-un chenar geometrizant, ca de carte veche, asemenea unei dantelării cu colțișori.
Tema iconografică este "Cina cea de taină", în cadrul căreia are loc instituirea celei mai importante taine a bisericii, Sfânta Euharistie. Este redată într-o manieră populară, naivă, cu un număr redus de personaje(datorită dimensiunilor reduse ale suportului, dar și tendinței de reducere la esențial) Grupul compact, format din Iisus având câte doi apostoli de fiecare parte este plasat central, în spatele unui mese înalte, dreptunghiulare, aflată în prim plan. Isus binecuvintează cu stânga, cu dreapta ia o pâine de pe masa unde se află un vas înalt, diform și mai multe pâini(azime) așezate deasupra unei învelitori albe. Este înveșmântat cu mantie roșie și chiton verde, la fel ca și apostolii, toți au nimburi aurite, trasate cu mâna liberă. Apostolul din stânga lui Isus, cu capul plecat pe umărul Lui, este apostolul Ioan, conform Evangheliilor. Câmpul este împărțit în două zone de un portal semicircular bogat drapat cu flori multicolore(roșu, alb, verde, galben): albastru ultramarin sub portal, alb în rest, creându-se perspectiva cromatică. Compoziția este echilibrată, desenul simplu, stângaci, paleta cromatică dominată de alb, roșu și albastru, culorile pale. Rama este alcătuită din patru stinghii profilate, culoare brun-roșcat, îmbinare oblică la colțuri. Dosul este din lemn subțire de brad.
Cina cea de taină
Cina cea de taină
Cina cea de taină
Maica Domnului cu Pruncul și Cina cea de taină
Icoana este pictată "în oglindă" pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax orizontal. Tema iconografică este "Cina cea de taină", în cadrul căreia are loc instituirea celei mai importante taine a bisericii, Sfânta Euharistie. Iisus se află în centrul icoanei, în spatele mesei dreptunghiulare,(acest tip de compoziție este de influență apuseană, în canoanele bizantine masa este semicirculară, cea dreptungiulară apare în Apus în sec XIII). Isus le dă ucenicilor pâinea(aici seamănă mai mult cu împărtășania catolică), instituind astfel Sfânta Taină : "Luați, mâncați, acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor". În mâna cealaltă ține Potirul din care "El a dat Sfinților ucenici zicând:"Beți dintru acesta toți, acesta este sângele Meu, al Legii celei noi…" Expresia feței este sobră, mai detașată decât a ucenicilor.Masa este încărcată cu obiecte care nu apar de obicei. Pe lângă două coșuri cu pâini rotunde sunt farfurii, cuțite, furculițe,niște rădăcinoase(confuzie cu sfânta copie). Apostolii sunt grupați în jurul mesei, șase de o parte și șase de cealaltă, incluzîndu-l și pe Iuda,cel care îl va vinde pe Hristos.În dreapta lui Isus, la loc de cinste, ucenicul Ioan, cel mai tânăr dintre apostoli.. Fețele ucenicilor, exprimă mirare, tulburare, tristețe, concentrare. Ucenicii reprezentanți fără aureole, cu picioarele goale. Veșmintele sunt pictate în purpuriu și verde deschis, cu excepția lui Isus care are o mantie bleumarin. Interiorul este redat prin amănunte numeroase, geamuri cu cercevele, orange, ziduri văruite cu albastru ,coloane cu capitel, un cerdac, draperii purpurii ,o candelă( sus, stânga). Desenul este bogat în linii și amănunte. Faldurile realizate din linii. Compoziția este echilibrată, culorile intense. Rama este pictată în verde deschis, ornamentată cu flori roșii și frunze verde închis.
Icoa, sp
Icoana reprezintă Sfânta Treime. Dumnezeu-Tatăl are globul pământesc albastru pe genunchi și arătă către Fiul Iisus Hristos Binecuvântând lumea. Dumnezeu-Fiul are Crucea galbenă-aurie pe umărul drept și arătă către Dumnezeu-Tatăl. Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu-Fiul sunt înveșmântați în roșu vermillon și verde smarald cu albastru cobalt. Deasupra, în registrul superior este un soare galben, din care pe un mănunchi de raze luminoase, se pogoară Sfântul Duh, sub forma porumbelului alb. Astfel este prezentă întreaga Sfântă Treime. Între Dumnezeu-Tatăl și Fiul este un spațiu luminos de galben. Fondul icoanei este cerul albastru cobalt-regal, înconjurat de lumina galbenă-solară. Cromatica este luminoasă și armonioasă: roșu vermillon, albastru regal și cobalt, galben chihlimbar, verde smarald, gri, alb, negru.Inscripția din româno-chirilică se traduce Treime. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Cei patru Evangheliști