Artwork

Icoana îl reprezintă pe Sfântul mare ierarh Nicolae pe tron, în veșminte de episcop, cu capul descoperit.În stânga ține Evanghelia, având însemnate literele grecești alfa și U(în loc de omega), care sunt caracteristice pentru Dumnezeu ("începutul și sfârșitul").Cu dreapta binecuvintează. Înfățișarea, părul lung, barba negre, însemnele de pe aureolă specifice nimbului cruciger arată că pictorul confundă reprezentarea sfântului Ierarh Nicolae cu cea a lui Isus Hristos. Singurul element care apare la primul este epitrahilul, veșmântul liturgic cel mai important de culoare galbenă, cu chenar dublu pe margini și cruci "patee", mai scurt decât de obicei, confuzie iarăși cu omophorul, care face parte din veșmintele arhierești. Pictura este naivă, chipul diform, totuși expresiv . Pentru veșminte meșterul folosește aceleași culori ca la celelalte icoane semnate de el aflate în colecția muzeului(roșu, vernil, galben), cu falduri trasate prin linii. Conturul personajului dublat de șiruri de puncte albe. Ancadramentul în formă de portal este inspirat din pictura rusă. Interiorul este pictat cu bleumarin, și șiruri de decorațiuni punctiforme și florale în alb, roșu și galben. Toată compoziția este încadrată de un chenar roșu, restul fundalului bleu vernil. În colțurile de sus este trecut anul 1968

Icoana îl reprezintă pe Sfântul mare ierarh Nicolae pe tron, în veșminte de episcop, cu capul descoperit.În stânga ține Evanghelia, având însemnate literele grecești alfa și U(în loc de omega), care sunt caracteristice pentru Dumnezeu ("începutul și sfârșitul").Cu dreapta binecuvintează. Înfățișarea, părul lung, barba negre, însemnele de pe aureolă specifice nimbului cruciger arată că pictorul confundă reprezentarea sfântului Ierarh Nicolae cu cea a lui Isus Hristos. Singurul element care apare la primul este epitrahilul, veșmântul liturgic cel mai important de culoare galbenă, cu chenar dublu pe margini și cruci "patee", mai scurt decât de obicei, confuzie iarăși cu omophorul, care face parte din veșmintele arhierești. Pictura este naivă, chipul diform, totuși expresiv . Pentru veșminte meșterul folosește aceleași culori ca la celelalte icoane semnate de el aflate în colecția muzeului(roșu, vernil, galben), cu falduri trasate prin linii. Conturul personajului dublat de șiruri de puncte albe. Ancadramentul în formă de portal este inspirat din pictura rusă. Interiorul este pictat cu bleumarin, și șiruri de decorațiuni punctiforme și florale în alb, roșu și galben. Toată compoziția este încadrată de un chenar roșu, restul fundalului bleu vernil. În colțurile de sus este trecut anul 1968, by Andreescu C. Gheorghe
Icoana îl reprezintă pe Sfântul mare ierarh Nicolae pe tron, în veșminte de episcop, cu capul descoperit.În stânga ține Evanghelia, având însemnate literele grecești alfa și U(în loc de omega), care sunt caracteristice pentru Dumnezeu ("începutul și sfârșitul").Cu dreapta binecuvintează. Înfățișarea, părul lung, barba negre, însemnele de pe aureolă specifice nimbului cruciger arată că pictorul confundă reprezentarea sfântului Ierarh Nicolae cu cea a lui Isus Hristos. Singurul element care apare la primul este epitrahilul, veșmântul liturgic cel mai important de culoare galbenă, cu chenar dublu pe margini și cruci "patee", mai scurt decât de obicei, confuzie iarăși cu omophorul, care face parte din veșmintele arhierești. Pictura este naivă, chipul diform, totuși expresiv . Pentru veșminte meșterul folosește aceleași culori ca la celelalte icoane semnate de el aflate în colecția muzeului(roșu, vernil, galben), cu falduri trasate prin linii. Conturul personajului dublat de șiruri de puncte albe. Ancadramentul în formă de portal este inspirat din pictura rusă. Interiorul este pictat cu bleumarin, și șiruri de decorațiuni punctiforme și florale în alb, roșu și galben. Toată compoziția este încadrată de un chenar roșu, restul fundalului bleu vernil. În colțurile de sus este trecut anul 1968, by Andreescu C. Gheorghe

Icoana îl reprezintă pe Sfântul mare ierarh Nicolae pe tron, în veșminte de episcop, cu capul descoperit.În stânga ține Evanghelia, având însemnate literele grecești alfa și U(în loc de omega), care sunt caracteristice pentru Dumnezeu ("începutul și sfârșitul").Cu dreapta binecuvintează. Înfățișarea, părul lung, barba negre, însemnele de pe aureolă specifice nimbului cruciger arată că pictorul confundă reprezentarea sfântului Ierarh Nicolae cu cea a lui Isus Hristos. Singurul element care apare la primul este epitrahilul, veșmântul liturgic cel mai important de culoare galbenă, cu chenar dublu pe margini și cruci "patee", mai scurt decât de obicei, confuzie iarăși cu omophorul, care face parte din veșmintele arhierești. Pictura este naivă, chipul diform, totuși expresiv . Pentru veșminte meșterul folosește aceleași culori ca la celelalte icoane semnate de el aflate în colecția muzeului(roșu, vernil, galben), cu falduri trasate prin linii. Conturul personajului dublat de șiruri de puncte albe. Ancadramentul în formă de portal este inspirat din pictura rusă. Interiorul este pictat cu bleumarin, și șiruri de decorațiuni punctiforme și florale în alb, roșu și galben. Toată compoziția este încadrată de un chenar roșu, restul fundalului bleu vernil. În colțurile de sus este trecut anul 1968 is a drawing by Andreescu C. Gheorghe. It is held in the collection of the "Dimitrie Gusti" National Village Museum. This 1968 icon depicts Saint Nicholas, a Great Hierarch, seated on a throne, blending attributes typically associated with Jesus Christ.

About this work

Overview

This 1968 icon depicts Saint Nicholas, a Great Hierarch, seated on a throne, blending attributes typically associated with Jesus Christ. The saint is shown in bishop's attire, with a uncovered head, holding the Gospel and blessing with his right hand.

Subject & Meaning

The representation combines Saint Nicholas with Christ-like features, evident in the cruciger nimbus symbols on his halo and the alpha (instead of omega) on the Gospel, signifying divine association. The only distinct attribute of Saint Nicholas is the yellow epitrahil, though it's depicted shorter and with elements of an omophor.

Technique & Style

The painting exhibits a naive style with a disfigured yet expressive face. The artist uses consistent colors (red, green, yellow) across their works in the museum's collection, characterized by outlined folds, double white dotted contours, and stippling for texture.

History & Provenance

Created in 1968, the icon is part of a collection of similarly signed works by the same artist in the museum, indicating a recognizable body of work with shared stylistic elements.

Context

The portal-shaped frame and interior design (bleumarin background, white, red, and yellow floral/punctiform decorations) show influence from Russian painting traditions, adapted with the artist's simplistic and dotted style.

Legacy

While the icon's naive style and confusions in saintly attributes might limit its broader artistic impact, it remains a notable example of late 20th-century folk-religious art, offering insights into the blending of religious icons and the evolution of traditional techniques in a modern context.

Artist & collection