Artwork
Icoana Judecata de Apoi imaginează a doua Venire a Lui Iisus Hristos pe pământ, după sfârșitul lumii. Toată lumea va fi chemată și judecată după faptele săvârșite. În cadrul tribunalului ceresc, se hotărăsc bucuria și fericirea veșniciei sau osânda. Icoana este realizată pe șase registre paralele: trei mandorle pe partea stângă, trei pe partea dreaptă. Dumnezeu-Tatăl este în ipostasul de Pantocrator în Slavă. Alături sunt Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul înaintemergătorul Domnului. Urmează Apostolii și cetele de îngeri. Tronul Hetimasiei - a Judecății de Apoi - păstrează Sfântul Duh, reprezentat prin porumbel, dar și prin culoarea verde. Cetele oamenilor drepți sunt conduse de Sfântul Apostol Pavel, iar cetele oamenilor păcătoși sunt conduse de Moise. Spațiile reprezentate în icoană sunt: Raiul, râul de foc, cetatea Ierusalimului. Elementul antro-zoomorf este prezent - Leviathanul. Este descrisă și învierea morților. Sunt cântărite pe taler faptele bune și fărădelegile, păcatele, greșelile. Se remarcă numărul mare de personaje, complexitatea tematicii iconografice abordate. Întreaga tematică iconografică este încadrată de construcții arhitectonice; Împărăția Cerurilor. Cromatica este armonioasă, specifică stilului lui Matei Țimforea, din Cârțișoara: albastru bleu-ciel; roșu-roz, ivoriu, bej, verde kaki, verde olive, brun-bronziu, orange, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Judecata de Apoi 1898.
Icoana Judecata de Apoi imaginează a doua Venire a Lui Iisus Hristos pe pământ, după sfârșitul lumii. Toată lumea va fi chemată și judecată după faptele săvârșite. În cadrul tribunalului ceresc, se hotărăsc bucuria și fericirea veșniciei sau osânda. Icoana este realizată pe șase registre paralele: trei mandorle pe partea stângă, trei pe partea dreaptă. Dumnezeu-Tatăl este în ipostasul de Pantocrator în Slavă. Alături sunt Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul înaintemergătorul Domnului. Urmează Apostolii și cetele de îngeri. Tronul Hetimasiei - a Judecății de Apoi - păstrează Sfântul Duh, reprezentat prin porumbel, dar și prin culoarea verde. Cetele oamenilor drepți sunt conduse de Sfântul Apostol Pavel, iar cetele oamenilor păcătoși sunt conduse de Moise. Spațiile reprezentate în icoană sunt: Raiul, râul de foc, cetatea Ierusalimului. Elementul antro-zoomorf este prezent - Leviathanul. Este descrisă și învierea morților. Sunt cântărite pe taler faptele bune și fărădelegile, păcatele, greșelile. Se remarcă numărul mare de personaje, complexitatea tematicii iconografice abordate. Întreaga tematică iconografică este încadrată de construcții arhitectonice; Împărăția Cerurilor. Cromatica este armonioasă, specifică stilului lui Matei Țimforea, din Cârțișoara: albastru bleu-ciel; roșu-roz, ivoriu, bej, verde kaki, verde olive, brun-bronziu, orange, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Judecata de Apoi 1898. is a drawing by the Impressionist artist Matei Țimforea. It dates from 1898 and is held in the collection of the ASTRA National Museum Complex. This icon, dated 1898, depicts the Last Judgment as envisioned in Eastern Orthodox tradition.
About this work
If you're interested in learning more about the artist who created this frame, you might want to explore the work of Matei Țimforea.
The image depicts the back of a wooden frame, comprising four planks of wood, with a dark brown border. The frame is secured with metal screws and features two small metal loops at the top, likely for hanging. A white number, "1374-0C," is written in the bottom-right corner.
The frame's construction and the presence of the metal loops suggest that it is designed to hold a painting or artwork. The use of a dark brown border and metal screws adds a touch of elegance and sophistication to the overall design.
If you're interested in learning more about the artist who created this frame, you might want to explore the work of Matei Țimforea.
Overview
This icon, dated 1898, depicts the Last Judgment as envisioned in Eastern Orthodox tradition. Painted by Matei Țimforea of Cârțișoara, it presents a structured, hierarchical vision of divine judgment following the end of the world. The composition is divided into six horizontal registers, with symmetrical arrangements of mandorlas and figures guiding the viewer through celestial and infernal realms.
Subject & Meaning
The scene illustrates Christ’s second coming, when all souls are resurrected and judged by their deeds. The righteous, led by Saint Paul, ascend toward Heaven, while the damned, guided by Moses, descend into torment. The throne of Hetimasia, empty but marked by the Holy Spirit as a dove, signifies Christ’s imminent return. The weighing of deeds on scales underscores moral accountability, with eternal reward or punishment determined by earthly conduct.
Technique & Style
The icon employs a restrained, harmonious palette characteristic of Țimforea’s work: sky blue, rose red, ivory, olive green, and muted browns. Figures are rendered with clear outlines and flat, symbolic forms typical of Romanian iconography. The composition is densely populated yet orderly, with architectural frames enclosing each level, reinforcing the sacred geometry of the divine court and its cosmic order.
History & Provenance
Created in 1898, the icon bears an inscription in Romanian Cyrillic identifying its subject and date. It was likely commissioned for a church or private devotional use in the region of Transylvania. The wooden frame, with its dark brown border and metal fittings, suggests it was designed for display in a liturgical setting. The number '1374-0C' on the reverse may indicate an inventory mark from a later collection or institution.
Context
The icon reflects late 19th-century Romanian religious art, where traditional Byzantine themes were preserved with regional stylistic nuances. The inclusion of Leviathan, the archetypal sea monster, and the detailed depiction of resurrection and judgment align with medieval apocalyptic texts. The architectural framing of celestial and infernal zones mirrors liturgical space, reinforcing the icon’s role as both theological instruction and devotional aid.
Legacy
Matei Țimforea’s work contributes to the continuity of Romanian icon painting during a period of modernization. This icon remains a significant example of how local artisans maintained complex theological narratives through visual means. Its preservation offers insight into the spiritual concerns of rural and small-town communities in late Ottoman-era Romania, where such imagery served as a moral compass and a reminder of divine justice.
Artist & collection
Artist
Matei Țimforea painted religious icons in the traditional style of his region, using bright colors and clear scenes from Christian stories.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este așezat călare pe un cal alb, omorând balaurul brun cu lancea, pe care o ține în amândouă mâinile. Balaurul este pictat cu brun-nisipiu, având solzi și coarne. În partea stângă a Sfântului Gheorghe este pictată domnița salvată și ocrotită de marele mucenic. Fondul este turcoaz, în registrul superior și roz- verde-ocru în cel inferior, în centrul icoanei ușor întrepătrundu-se toate culorile. Mantia Sfântului Mucenic Purtător de Biruință este roșie, având pantalonii albi și cămașa de zale de cavaler gri. Cromatica este armonioasă; roșu vermillon, roz, turcoaz, ocru, galben, alb și negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Mare Mucenic Gheorghe. Icoana este rafinată prin acuratețea desenului, compoziția echilibrată și armonia cromatică, Icoana este datată 1902. Icoana este pictată de Matei Țimforea, din Cârțișoara, Țara Făgărașului.
Icoare a
Sfântul Mare Mucenic Haralambie, făcător-de-minuni și vindecător de boli, este cel mai bătrân mucenic din cei prăznuiți de creștini. Este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Central este pictat Sfântul, îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești, cu sacos verde-turcoaz, mantie și epitrahil roșu vermillon, omofor cu broderie bronzie, cu mithră și aureolă. Cu mâna dreaptă binecuvântează și cu mâna stângă ține în lanț ciuma, reprezentată antropomorfic și zoomorfic - un animal cu solzi, labe cu gheare și cap de diavol, cu trăsături umane. Ciuma, simbolizând boala incurabilă și moartea, are coarne de diavol, fiind, totodată și păcatul, patima, aducătoare de moartea duhovnicească. Sfântul Haralambie este încadrat de elemente arhitectonice, ziduri de cetate, biserici, case, coloane cu boltă. Icoana se înscrie, ca și realizare artistică în Țara Făgărașului, fiind pictată de Matei Țimforea, datată 1872. În registrul inferior, sunt mai multe personaje: 8 în partea dreaptă a sfântului și 3 în stânga, ieșind vindecați, prin minunile sfântului, de sub puterea diabolică a bolii.Cromatica este armonioasă; roșu vermillon, bronziu, verde turcoaz, gri albăstrui. În registrul superior, este Dumnezeu-Tatăl binecuvântând și un înger punând cununa de mucenicie pe capul sfântului vindecător. Fondul este în registrul superior gri-violaceu-albăstrui, iar în cel inferior verde-turcoaz. Icoana este spartă în registrul superior.
Icoana reprezintă Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. Pruncul Iisus, înfășat în scutece, are în dreapta pe Maica Domnului și pe Dreptul Iosif, logodnicul Fecioarei Maria, iar în stânga cei trei magi, venind cu daruri. În registrul superior este steaua cea călăuzitoare, aducătoare de vestea cea bună. Sunt prezente, deasupra Pruncului Iisus înfășat în iesle și două animale domestice din grajd. În registrul superior îndepărtat sunt elemente de arhitectură, spațializând astfel întreaga narațiune iconografică. Este o alternanță cromatică de roșu, alb, smarald-turcoaz și albastru bleu-ciel. Cerurile sunt deschise. Icoana este foarte bogată în narațiune. Registrele se întrepătrund armonios. Cromatica este luminoasă și delicat-rafinată: roșu-alb-albastru, legate de auriul aureolelor, stelei, chenarului decorativ. Se remarcă personalitatea iconarului Matei Țimforea, din Cârțișoara, Țara Făgărașului. Inscripția în chirilică se traduce Nașterea ICXC. Chenarul decorativ este geometrizant, cu romburi cromatic-alternative.
Cei Trei Sfinți Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul și Ioan Gură-de-Aur slujesc și săvârșesc Sfânta Liturghie împreună. Sunt înveșmântați în veșminte liturgice: sacos verde-alb-verde, felon roșu vermillon, epitrahil verde cu câte patru cruci. Sfântul Vasile cel Mare are Sfânta Evanghelie în mâna dreaptă. Sfântul Ierarh Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul Binecuvintează. Cei trei Sfinți Ierarhi stau cu picioarele pe perinițe rotunde de culori alternative: roșu, verde, alb. Fiecare sfânt ierarh este încadrat de două coloane și o boltă de biserică. Sunt prezente elemente arhitectură bisericească. Fondul registrului superior este albastru. Cromatica este luminoasă și armonioasă: verde, alb, roșu vermillon, roșu, albastru, negru. Este o icoană specifică picturii de Țara Făgărașului, cu un desen fin cu conturul negru și cromatica pastelată. După stilul picturii întregii compoziții, icoane poate să aparțină lui Matei Țimforea.
Icoana îl reprezintă pe Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, traversând Cerurile, în carul de foc, tras de doi cai roșii. Sfântul este îmbrăcat în straie brun-negre și mantie roșie și mână caii roșii cu aripi bronzii. Chipul Sfântului Ilie este unul ascetic, asemenea Sfântului Ioan Botezătorul. În registrul inferior sunt Sfântul Prooroc Elisei, ucenicul Sfântului Ilie, care prinde cojocul aruncat și un țăran plugar, care se ține de carul de foc al sfântului prooroc. Cele două registre paralele, cerul și pământul, sunt despărțite de un lanț din nouri albi-negrii, o mandorlă, care lasă Cerurile să se deschidă. Asemenea țăranului plugar, care ară pământul, așa și Sfântul Ilie Tesviteanul ară Cerurile cu carul de foc și biciul în mână. Cerurile albastru-întunecate, de apus de soare, au firicele roșiatice, iar câmpurile albastre au denivelări și movile roșiatice, astfel în registrul inferior, pământul este reprezentat pe straturi și benzi cromatice alternative de brun, kaki, roșu, albastru și alb. Întreaga narațiune este segmentată de lanțuri de nouri, mandorle mari sau mici, albe sau aurii. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sfântul Prooroc Ilie. Compoziția este amplă, dezvoltată pe registre și relații între personaje. Compoziția este încadrată de un chenar fitomorf, format dintr-o ghirlandă de flori roșii, frunze negre. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, roz, albastru violaceu, gri, brun, cafeniu, verde kaki, negru, alb. Icoana aparține lui Matei Țimforea, Cârțișoara, Țara Făgărașului. Icoana este datată 1877.
Icoana îl reprezintă pe Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, traversând Cerurile, în carul de foc, tras de doi cai roșii înaripați. Sfântul este îmbrăcat în straie roșii și mantie omofor turcoaz și un înger, alături de prooroc în trăsură, mână caii. În registrul inferior este Sfântul Prooroc Elisei, ucenicul Sfântului Ilie, care prinde cojocul roșu-turcoaz aruncat. În registrul superior este Dumnezeu-Tatăl, dăruind Binecuvântări, dintr-o mandorlă de nouri albi, care deschid Cerurilie, în partea dreaptă este Maica Domnului cu Pruncul Iisus Hristos în brațe, ocrotind întreaga scenă, iar în stânga sunt doi îngeri care îndrumă și călătoresc dimpreună cu întreaga trăsură a Sfântului Ilie și doi serafimi. Cele două registre paralele, cerul și pământul, sunt despărțite de un lanț din nouri albi, o mandorlă, care lasă Cerurile să se deschidă. Între cele două registre există comunicare și interferență, atât semantică, cât și cromatică. Fondul este albastrul bleu-ciel deschis și senin al cerului. Întreaga narațiune este segmentată de lanțuri de nouri, mandorle mari sau mici, albe. Densitatea și alternanța cromatică foarte vie și armonioasă este specifică Țării Făgărașului. Compoziția este amplă, dezvoltată pe registre și relații între personaje. Întreaga tematică iconografică este încadrată e un chenar decorativ geometrizant, format din alternanță de triunghiuri romboidale alb și roz cu contur auriu. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, roz, albastru bleu-ciel, turcoaz, gri, bronziu, brun și alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Proroc Ilie Elisei IC XC Iisus Hristos MP Maica Domnului. Icoana este datată 1895 și este atribuită lui Matei Țimforea din Cârțișoara.
Cei Sfinți Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul și Ioan Gură-de-Aur slujesc și săvârșesc Sfânta Liturghie împreună. Sunt înveșmântați în veșminte liturgice: sacos, felon și epitrahil mithră și aureolă. Cromatica veșmintelor este vie și luminoasă: roșu vermillon, galben-ocru și albastru regal, verde. Sfinții Vasile cel Mare și Sfântul Grigorie, așezați în laterale, au Sfânta Evanghelie și crucile de mână, cu care binecuvântează. Între cei doi sfinți ierarhi, în miezul icoanei este Sfântul Ierarh Ioan Gură-de-Aur, mai tânăr, care binecuvântează cu ambele mâini. Fondul întregii tematici iconografice este format din 3 câmpuri paralele: alb, albastru și roz, cu elemente decorative circulare. Cromatica este luminoasă și armonioasă: roșu vermillon, roz, orange, verde spanac-avocado, galben-ocru, albastru regal și bleu-ciel, alb și negru. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de flori albe, roșii și verzi. Inscripiția din româno-chirilică se traduce: Sf Vasile cel Mare Sf Ioan Gură-de-Aur Sf Grigorie Bagoslovu (Cuvântătorul). Icoana este pictată de Matei Țimforea, din Cârțișoara, Țara Făgărașului, fiind datată 1887.
Icoana reprezintă Botezul lui Isus Hristos, care se prăznuiește pe 6 ianuarie("Boboteaza") Iisus Hristos, în picioarele goale, cu un ștergar verde în jurul mijlocului, brațele încrucișate pe piept, primește botezul cu apă de la Sfântul Ioan Botezătorul. care ține în mână o cruce mică. Acesta este înveșmântat cu o mantie roșie și tunică verde. De partea cealaltă a lui Isus,Arhanghelul Gavriil cu un ștergar pe brațe. Veșminte în culori colmplementare, roșu - orange cu verde. Aureolele sunt realizate cu foiță de aur. Deasupra lor, într-un semicerc de nori, Sf Duh. Din rațiuni de cromatică, zugravul i-a pictat aripile porumbelului alb cu verde și cafeniu.În colțurile superioare sunt nori umbriți, cromatica sugerând corespondența planului terestru(apa) cu cel celest. Scena se petrece pe malul Iordanului. Icoana are caracteristicile specifice picturii niculene: stângăcia, simplitatea și primitivismul desenului; compoziția sumară, redusă la extrem, intensitatea culorilor. Rama profilată, culoarea lemnului natur, "dosar"(capac) din lemn.
Icoana este pictată în oglindă, pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax orizontal. Tema iconografică este incertă, cazul fiind întâlnit la zugravii de factură populară, care nu aveau solide cunoștințe teologice sau combinau uneori, după bunul plac sau cererea comanditarilor, diverse teme iconografice. Această dispunere mai este întâlnită la icoane provenind din Bucovina, compoziția fiind delimitată simetric de o floare dispusă vertical. Pe un fond violent de culoare albastru, punctat cu steluțe din linii negre sunt redate 3/4 două personaje sfinte.Sfânta din dreapta, cu maforion de culoare roșie, stola verde, în mână cu un rotulus desfășurat pe care este mimată o inscripție cursivă, în stânga ținând o ramură poate fi Fecioara Maria, dar, în alte icoane, în acceași manieră este redată Cuvioasa Paraschiva. În partea stângă, cu părul lung, negru, ondulat, lăsat pe umeri, figură feminină, coroană împărătească pe cap, în mâna stângă cu un potir, în dreapta cu o sabie, poate fi vorba despre Arhanghelul Mihail(în scena Buneivestiri apare arhanghelul Gavriil). Veșmintele, cu o croială împărătească, multicolore(roșu, verde, roz, albastru cu tiv galben, într-o combinație stridentă). Desen stângaci, naiv. Suprafața veșmintelor abundent marcată de linii continue și ondulate. În colțul din stânga sus, un desen discret, sub formă de roza vânturilor. Icoana este crăpată(trei fragmente).
Este o icoană de iconostas din Biserica din Cărpiniș, Roșia Montană, județul Alba. Sfântul Mare Ierarh Nicolae Făcătorul de minuni este redat central, în picioare, frontal, ținând în mâna stângă Sfânta Evanghelie închisă și binecuvântează cu mâna dreaptă. Veșmintele arhierești liturgice ale sfântului ierarh sunt într-o alternanță cromatică de acajou-stacojiu-crem-bej-alb. Epitrahilul, patrafirul este crem-auriu, cu patru cruci negre pe el, sacosul este crem ornamentat cu elemente decorative punctiflorale orange. Felonul de arhiereu este acajou-stacojiu, cu drapaje luminoase. Are părul ondulat și barba albă, aureola este largă și aurie-bronzie. Gestul Sfântului Nicolae de-a ține epitrahilul îndoit pe brațul stâng, sub Sfânta Evanghelie este de o frumusețe picturală deosebită. Fondul icoanei este orange-luminos, decorat cu câteva elemente astrale - steluțe albe. Icoana are un chenar decorativ dublu-paralel verde olive în interior și brun-acajou înspre exterior. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Nicolae. Cromatica este armonioasă, senină, vie: roșu vermillon-stacojiu, verde gri-olive, orange luminos, brun, bej, bronziu, stacojiu, brun-acajou, alb, negru. Icoana este deosebită, fiind valoroasă atât prin desenul rafinat, cât și prin cromatica exemplară. Icoana este pictată de Popa Ivan Zugravul din Rășinari, Mărginimea Sibiului. Icoana este datată 1718, prima jumătate a secolului al XVIII-lea.
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Icoana reprezintă Botezul lui Isus Hristos, care se prăznuiește pe 6 ianuarie("Boboteaza"). Isus Hristos(părul lung, castaniu, lăsat pe spate, barba scurtă, ascuțită, trăsăturile anatomice redate schematic, chipul sobru, ochii ușor asimetrici)., cu picioarele goale în apa Iordanului(delimitată de câteva linii de desen pe fondul unitar, albastru gri al icoanei), cu un veșmânt roșu înnodat în jurul mijlocului, brațele încrucișate pe piept, primește botezul cu apă de la Sfântul Ioan Botezătorul. Sfântul Ioan, în mâna dreaptă cu o cruce, este înveșmântat cu un chiton verde închis cu margini zdrențuite, peste care este petrecută o mantie roșie, încălțat cu sandale. Deasupra lui Hristos Duhul Sfânt, în formă de porumbel alb în zbor, revărsînd raze aurii peste Mântuitor. De partea cealaltă a lui Isus se află Arhanghelul Gavriil, cu aripile aurite, părul castaniu revărsat pe umeri, înveșmîntat cu o tunică roșie, pe brațe cu un ștergar verde. Câmp albastru ultramarin unitar, decorat din abundență cu steluțe albe. Inscripția indescifrabilă, scrisă cu majuscule albe, dezordonat. Chenar din benzi oblice inegale, multicololore(roșu, cafeniu, verde), cu linii albe și negre. Linia desenului fină, proporțiile anatomice respectate. Paleta cromatică este sobră, echilibrată: alb, roșu, verde, albastru-gri, auriu. Stratul pictural prezintă exfolieri. Rama prezintă două porțiuni separate de un șănțuleț îngust, partea de la interior -roșu cărămiziu, exterior- brun închis Capacul scânduri subțiri de brad, dispuse vertical, fixate de ramă cu cuie metalice.
Icoana este de iconostas, pictată într- manieră barocă. Maica Domnului este ridicată în timpul de rugăciune și ascultare, smerenie și primire de bunăvoie. Dumnezeu-Fiul și Maica Domnului sunt înveșmântați în roșu vermillon și brun-negru, Dumnezeu-Tatăl este înveșmântat în crem-bej. În registrul îndepărtat superior este cerul luminos deschis, Dumnezeu-Fiul ține pe brațul stâng Crucea, iar Maica Domnului are mâinile împreunate în cruce pe piept. Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu-Fiul așează împreună coroana de împărăteasă a Cerurilor pe capul Fecioarei Maria. În registrul superior, printr-o mandorlă de nouri și un semicerc de raze solare, deschizându-se cerurile, se coboară Sfântul Duh, sub forma unui porumbel, pe un mănunchi de raze de lumină. Maica Domnului este încoronată ca Împărăteasa Cerurilor de către Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu-Fiul. Inscripția în româno-chirilică se traduce Sfânta Treime Sfântul Duh. Cromatica este armonioasă: roșu stacojiu, negru, brun, bej, gri, alb, auriu. Trăsăturile chipurilor sunt expresive. Icoana este pictată în manieră barocă. Intreaga compoziție iconografică este armonios echilibrată structural, pe o multitudine de nouri și mandorle de nouri rotunzi, reprezentând spațiul de interferență a pământului cu Împărăția Cerurilor, uimitoare fiind prezența chipurilor de îngeri care locuiesc nourii. Icoana este de la începutul secolului al XIX-lea, din Rășinari, Mărginimea Sibiului.
Icoana este deosebită, prin tematica iconografică abordată: Încoronarea Maicii Domnului. În centrul icoanei este Maica Domnului Împărăteasă, pe tron arhieresc, cu Pruncul iisus Hristos în brațe. Maica Domnului este îmbrăcată în veșmânt albastru bleumarin, iar Pruncul Iisus Hristos este înveșmântat cu alb-albastru. Pruncul Iisus ține în mână globul pământesc. În dreapta Maicii Domnului este Sfântul Mare Ierarh Nicolae făcător de minuni, îmbrăcat în veșminte arhirești, cu mantie roșie vermillon, mithră, cârjă mitropolitană. În stânga Maicii Domnului este Sfântul Mare Prooroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului Iisus Hristos. Sfântul Ioan Botezătorul are și culoarea verde în combinația cromatică a veșmântului. Verdele este culoarea Sfântului Ioan. În registrul superior, sunt Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, așezând coroana de Împărăteasă a Cerurilor pe capul Maicii Domnului. Aripile Sfinților Îngeri sunt galbene. Se remarcă mandorle de nouri albi-gri, în registrul superior. În registrul inferior, este un postament cărămiziu. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, orange, cărămiziu, galben chihlimbar, albastru ceruleum, cobalt, bleu-ciel, alb, negru, verde de China. Inscripția din româno-chirilică se traduce: IC XC MP Iisus Hristos Maica Domnului Sfântul Nicolae Sf Ioan Botezătorul Pocăiți-vă. Icoana este de Valea Sebeșului.