Artwork
Sfinții trei ierarhi: Vasilie cel Mare, Ioan Gură de Aur, Grigorie Teologul
Sfinții trei ierarhi: Vasilie cel Mare, Ioan Gură de Aur, Grigorie Teologul is a drawing by anonim. It is held in the collection of the Moldova National Museum Complex. A worn wooden panel, its surface cracked and faded, bears traces of a once-distinct religious image.
About this work
In the center, there’s a faint, vertical shape that might once have been a drawing or design, but now it’s barely visible.
This looks like a worn wooden panel with faded brown paint. The surface is rough and cracked, showing signs of age. In the center, there’s a faint, vertical shape that might once have been a drawing or design, but now it’s barely visible.
The panel has markings: "M.I. 2043" is written in black ink, and there’s a small paper label with more numbers and text. The wood looks like it’s been handled a lot, with scratches and dents.
If you’re curious about old, damaged artworks, check out cross-hatching.
Overview
A worn wooden panel, its surface cracked and faded, bears traces of a once-distinct religious image. The paint, now barely discernible, has deteriorated over time, leaving only ghostly outlines. Markings in ink and a small paper label suggest institutional cataloging, while physical abrasions indicate prolonged handling. The work’s condition reflects decades, if not centuries, of use and environmental exposure.
Subject & Meaning
The panel originally depicted the Three Holy Hierarchs—Basil the Great, John Chrysostom, and Gregory the Theologian—central figures in Eastern Orthodox tradition. Their collective veneration symbolized theological authority and ecclesiastical unity. Though their forms are now indistinct, the vertical central shape may have once outlined their aligned figures, reinforcing their shared spiritual role in Orthodox liturgy and education.
Technique & Style
The image was executed in tempera or similar pigment on wood, typical of Byzantine-influenced iconography. The faded, uneven surface suggests minimal use of varnish or protective coating. The rough texture and lack of fine detail indicate a devotional object made for local use rather than elite patronage, prioritizing function over ornamental refinement.
History & Provenance
The inscription 'M.I. 2043' and accompanying paper label point to museum or ecclesiastical cataloging, likely from the 19th or early 20th century. The panel’s physical wear implies it was once part of a household or chapel altar, moved or stored repeatedly. Its survival, despite damage, suggests it retained religious or cultural significance long after its visual clarity faded.
Context
This panel belongs to a broader tradition of portable icons produced in Eastern Europe, especially in regions under Ottoman influence where large church frescoes were less common. Such objects served personal and communal prayer, often passed through generations. Their modest materials and simple execution reflect the devotional priorities of rural or lower-status communities rather than imperial commissions.
Legacy
Though visually diminished, the panel remains a material witness to everyday Orthodox piety. Its deterioration underscores the fragility of devotional art outside institutional preservation. Scholars studying regional iconography value such fragments for what they reveal about practice, material constraints, and the quiet endurance of religious imagery beyond grander, better-preserved examples.
Artist & collection
Artist
This anonymous painter made small religious scenes with bold, flat colors and shaky lines, following old church traditions.
Un câmp central sub formă de cruce, împarte spațiul pictural în patru casete dreptunghiulare care conțin următoarele scene: Stânga sus Maica Domnului cu Pruncul tipul Kazanskaia. Este reprezentată până la piept, nu se văd mâinile, înveșmântată cu maforion negru cu galon alb. Are chipul îndurerat, privirea tristă, capul ușor înclinat spre Prunc. Iisus – Emanuel, binecuvintează cu dreapta, privirea îndreptată lateral, către sfântul Nicolae..Chiton brun deschis, himation verde. Dreapta sus - Sf. Nicolae în veșminte simple, capul descoperit, cărunt, cu barba rotundă și scurtă, privind la rândul său către pruncul Iisus. Înveșmântat cu sacos verde și omofor mare orange, care îi acoperă umerii. În casetele de jos sunt redați doi sfinți în vârstă, în picioare, în veșminte preoțești, întorși unul către altul, cu privirea îndreptată către scenele din registrul superior. Inscripția ce denominează primul dintre ei a fost ștearsă, cel de al doilea posibil sfântul Savatie?. Icoana are un vădit caracter popular, naiv. Spațiul cruciform pictat cu roșu, fondul scenelor verde închis, 2/3 din fondul scenelor de jos galben-orange. Nimburi trasate cu alb, inscripții caligrafice, litere cursive, cu negru. Compoziția este încadrată de un chenar cu decor vegetal, motive ample de factură populară, specifice spațiului slav.
Încoronarea Fecioarei - reprezintă în centrul compoziției pe Fecioara Maria, în planul al doilea pe Iisus Hristos și Dumnezeu Tatăl ținând o coroană în mâini.
Alexandru Dimitrie Ghica
Constantin G. Cantacuzino cu turban (1793 - 1877)
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de glajă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfântul Nicolae este redat în prim plan, așezat pe un tron, ținînd Evanghelia închisă în mâna stângă în timp ce cu dreapta binecuvintează. Sfântul Nicolae este înveșmântat ca Mare Arhiereu, cu mitră înaltă, bipartită, omofor mare, verde, decorat cu cruci "patee", sacos roșu cărămiziu cu galon auriu cu motiv spiralat, stihar roșu. De mâna dreaptă îi atârnă bedernița, percepută ca decor al veșmântului. Chipul este sobru, barba albă,scurtă,la fel părul scurt, ondulat. Ochii sunt negri, bine definiți, arcadele evidențiate. Nimb auriu. Tronul, cu spătarul înalt, are marginea aurită realizată în trepte(surmontatea de câte o cruce) și decorată cu motiv spiralat. Spătarul este alb, decorat cu o rețea de linii negre dublate cu bleu, întretăiate. În colțurile de sus câte un serafim pe nori. Câmpul verde intens în partea de jos, până la nivelul jilțului, albastru de Prusia în registrul superior. Desenul este îngrijit, compoziția aglomerată, paleta cromatică variată, culorile tari, Inscripția cu negru în partea de sus, greu vizibilă. Rama, din lemn de brad băițuit, este alcătuită din patru șipci profilate pe o porțiune mică spre interior, îmbinate oblic la colțuri, decorată cu un motiv ușor ondulat, imitînd fibra lemnului, dispus oblic. Dos din scândurele subțiri de brad, dispuse orizonal și fixate în cuie.
Icoacrip
Pictură în oglindă, pe spatele unei bucăți de glajă, ax vertical.Sfinții Împărați Constantin și Elena, 3/4 , în picioare, semiprofil, sub brațele crucii pe care a fost răstignit Isus( găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim) Amândoi au plete castanii, lăsate pe umeri, coroane înalte, veșminte identice, simple, lungi, cămăși verzi și mantii roșii. Plasarea personajelor sub brațele crucii, în jumătatea inferioară, pe fond ocru sugerează complementaritatea celor două planuri(terestru și ceresc). Împărăteasa ține în mână o ramură verde, element ce o însoțește în majoritatea reprezentărilor populare. Fețele sunt ușor diforme, ochii negri. Crucea dreaptă, plasată în centrul compoziției, decorată cu frunze și o spirală în partea de jos, creează simetrie. La întretăierea brațelor crucii elemente vegetale cu contur alb. Chenarul specific icoanelor de Nicula, linia albă(zăluțe, funie) pe fond roșcat. Icoana este caracteristică perioadei de înflorire a picturi pe sticlă de la Nicula. Rama profilată, din lemn de brad, pictată cu o culoare roșcată. Dosul subțire. Sticla spartă în mai multe fragmente.
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Cuvioasa Parascheva, 3/4, redată din ușor semiprofil, ține în mâna dreaptă o ramura verde, sinuoasă, în stânga o cruce. Fața butucănoasă, ochii căprui, sprâncenele arcuite, gura marcată cu roșu, bărbia pătrată, părul castaniu, lung, revărsat pe umeri. Pe cap poartă o tocă înaltă tripartită. Este înveșmîntată cu o mantie roșie și cămașă albastră. În jurul capului, aureolă realizată cu bronz auriu. Câmp bicolor(1/2 superior -bleu, 1/2 inferior ocru) două ramuri de trandafiri dispuși pe laturile verticale, întâlnindu-se deasupra capului sfintei. Desenul stângaci, dar destul de îngrijit, corola de flori, predominanța culorii roșii, abundența detaliului, fondul bicolor, utilizarea bronzului auriu, sunt caracteristici ale fazei târzie a picturii din centrele Nicula și Gherla. Rama subțire din lemn de brad, de culoare închisă, este completată cu un "dos" nou din scândură de brad.. Țăranii considerau că sfânta Parascheva păzește de grindină și de dureri de cap.
Icoana îl reprezintă pe cuviosul Stelian în ipostaza consacrată: îmbrăcat în haine monahale, de factură athonită, ținînd în brațe, pe mâna dreaptă, un prunc înfășat în scutece, având aureolă(uneori pruncul apare cu însemnele lui Hrisos). Sfântul privește către prunc, mustățile și barba lungi, albe, chipul bine proporționat, ochii mari, expresivi, trăsăturile ușor vălurite, estompate.. Aureolele mari, după restaurare pictate cu galben, chenar roșu. Fond culoare verde crom, chenar îngust. Icoana a fost restaurată.
Sfântul Mihail
Icoa
Sfinții Constantin și Elena
Fecioara Maria cu Pruncul
Mănăstirea Cozia
Iisus binecuvântând
Scene din viața lui Iisus (Coborârea la iad și cele douăsprezece praznice împărătești)
Portret în oglindă
Compoziție complexă, (13 scene), centrată pe scena Învierii redată în varianta coborârii lui Iisus la Iad, episod biblic cunoscut și sub denumirea de Anastasis sau Învierea.Mântuitorul încadrat de o mandorlă îl scoate pe Adam și pe alți drepți(sfinți, prooroci) din gura gheenei. Deasupra este pictată scena ridicării din mormânt a Mântuitorului, lângă piatra mormântului, îngerul. În celelalte casete sunt reprezentate scene din viața lui Iisus Hristos și a Maicii Domnului, cu un număr redus de personaje (3 – 4, maxim 5): „Sfânta Treime”(ospitalitatea lui Avraam), Nașterea Fecioarei Maria”, „Intrarea Maicii Domnului în biserică(Ovidenia), „Buna Vestire”, „Nașterea lui Iisus Hristos”, Întâmpinarea Domnului(Stretenia), „Botezul lui Hristos” „Schimbarea la față” „Intrarea Domnului în Ierusalim”, , „Înălțarea Domnului, Adormirea Maicii Domnului, „Înălțarea Sfintei Cruci”. Toate personajele au nimburi trasate cu alb.Desen schematic, trasat cu finețe, ușor dezordonat, ca și inscripțiile. Cromatica specifică, tonuri calde, brun, galben, roșu în contrast cu verde, albastru, negru, valorate de foița de aur. Chenarul lat, roșu(tipul de icoană krasnushka)
Răstignirea lui Iisus Hristos plasată pe un câmp central sub formă de cruce, împarte spațiul pictural în patru casete dreptunghiulare, Iisus Hristos răstignit pe crucea cu 6 brațe (specifică ortodoxiei ruse), cu un veșmânt alb în jurul mijlocului, ochii închișiNimbul cu inscripțiile consacrate. La baza crucii, sugerat dealul Golgota și craniul lui Adam. Pe latura de sus un nor cu inscripția XC Cele 4 casete conțin următoarele scene: Stânga sus Maica Domnului cu Pruncul tipul Kazanskaia. Este reprezentată până la piept, nu se văd mâinile. Capul ușor înclinat spre Prunc. Maforion roșu, pe frunte și pe umeri stelele Fecioriei, albe, discrete.Iisus – Emanuel, binecuvintează cu dreapta, nimbul cruciger. Chiton albastru și himationgalben. Dreapta sus - Sf. Nicolae în veșminte de arhiereu, cărunt, cu barba rotundă capul descoperit. Nu se văd mâinile.. Înveșmântat cu sacos roșu cu drapaj galben, omofor lat, închis la culoare. Stânga jos - Sf. Gheorghe, oștean, călare pe un cal alb în poziție cambrată.Înfige, cu ambele mâini, sulița în gura balaurului, redat aici ca un șarpe negru, subțire. În oglindă, sfântul mucenic Dimitrie, în veșminte identice, călare pe un cal negru, cu o suliță în mâini. Fondul: brun pentru scena centrală, scenele de sus: brun roșcat, cu o bandă îngustă, aurită sus, niburile cu linie albă, scenele de jos: inferior bandă brună, pământul cu galben, cerul - verde închis, nimburile galbene cu linie discretă, albă pe margine. Chenarul marginal specific icoanelor tip krasnushka.Inscripții caligrafice cu negru. Inscripții cu llitere negre, caligrafice la scenele de sus, alb central. Caracter popular
Sfânta Paraschiva încoronată este reprezentată frontal, 3/4, Nimbul trasat cu roșu depășește linia chenarului și partea superioară a coroanei. Tehnica iluminării treptate cu elemente specifice: accentuarea zonei ochilor, tonurile de pământ ale umbrelor. Tunica decorată cu motive fitomorfe ample incizate în stratul de foiță. Mantie închisă în față, cu decor linar și bordură lată cu motive geometrice 3 șiruri de incizii în grund). Pe cap, umeri lăsat pe spate, un maforion de culoare deschisă. În mâna dreaptă, Sfânta ține o cruce mică, rusească, (6 brațe)în stânga un rotulus desfășurat cu inscripția scrisă în limba slavonă: Cred în unul Dumnezeu… alte inscripții: pe chenar de o parte și de alta a nimbului: Chipul Sf. Mucenițe Parascheva Vineri, în colțul stâng al icoanei ѾOН pe nimbul cruciger al lui Iisus, reprezentat ca pe sfântul Keramion. Cromatica: Chenar roșu cu două linii galbene și mărginit cu brun; fond - foița metalică decorată prin incizare, cu chenar multiplu din motive geometrice reteate. Tip Krashnuskha. Pe spate, un timbru al miliței RPR.