Artwork
Naștiu s
Naștiu s is a drawing by anonim. It dates from 1850 and is held in the collection of the "Dimitrie Gusti" National Village Museum.
About this work
Overview
Created around the middle of the nineteenth century by an unknown hand, this modestly sized framed drawing is part of the collection of the Museum of Ethnography. The composition features two solemn figures standing side by side, each encircled by a halo, and a small donkey with a rider positioned between them.
Subject & Meaning
The two central figures, one bearded and clothed in a yellow‑orange robe and the other long‑haired in a similar garment, suggest a religious narrative, possibly drawn from a traditional story. The presence of the donkey and rider, a motif often linked to biblical episodes, reinforces this interpretation.
Technique & Style
Executed in flat, bold colours without gradation, the drawing employs a simplified visual language. The background consists of a blue sky punctuated by bright orange flowers, while the figures are rendered with minimal detail, emphasizing outline over modeling.
History & Provenance
Attributed to an anonymous artist, the work dates to circa 1850 and has been held by the Museum of Ethnography for an unspecified period. No further documentation regarding its acquisition or earlier ownership is available.
Context
Flat‑coloured religious imagery with halos and stylised flora was common in folk visual traditions of the region during the nineteenth century. Such works often served didactic or devotional purposes within community settings.
Artist & collection
Artist
This anonymous painter made small religious scenes with bold, flat colors and shaky lines, following old church traditions.
Museum
"Dimitrie Gusti" National Village Museum
Continue through works from the same source collection.
Un câmp central sub formă de cruce, împarte spațiul pictural în patru casete dreptunghiulare care conțin următoarele scene: Stânga sus Maica Domnului cu Pruncul tipul Kazanskaia. Este reprezentată până la piept, nu se văd mâinile, înveșmântată cu maforion negru cu galon alb. Are chipul îndurerat, privirea tristă, capul ușor înclinat spre Prunc. Iisus – Emanuel, binecuvintează cu dreapta, privirea îndreptată lateral, către sfântul Nicolae..Chiton brun deschis, himation verde. Dreapta sus - Sf. Nicolae în veșminte simple, capul descoperit, cărunt, cu barba rotundă și scurtă, privind la rândul său către pruncul Iisus. Înveșmântat cu sacos verde și omofor mare orange, care îi acoperă umerii. În casetele de jos sunt redați doi sfinți în vârstă, în picioare, în veșminte preoțești, întorși unul către altul, cu privirea îndreptată către scenele din registrul superior. Inscripția ce denominează primul dintre ei a fost ștearsă, cel de al doilea posibil sfântul Savatie?. Icoana are un vădit caracter popular, naiv. Spațiul cruciform pictat cu roșu, fondul scenelor verde închis, 2/3 din fondul scenelor de jos galben-orange. Nimburi trasate cu alb, inscripții caligrafice, litere cursive, cu negru. Compoziția este încadrată de un chenar cu decor vegetal, motive ample de factură populară, specifice spațiului slav.
Încoronarea Fecioarei - reprezintă în centrul compoziției pe Fecioara Maria, în planul al doilea pe Iisus Hristos și Dumnezeu Tatăl ținând o coroană în mâini.
Alexandru Dimitrie Ghica
Constantin G. Cantacuzino cu turban (1793 - 1877)
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de glajă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfântul Nicolae este redat în prim plan, așezat pe un tron, ținînd Evanghelia închisă în mâna stângă în timp ce cu dreapta binecuvintează. Sfântul Nicolae este înveșmântat ca Mare Arhiereu, cu mitră înaltă, bipartită, omofor mare, verde, decorat cu cruci "patee", sacos roșu cărămiziu cu galon auriu cu motiv spiralat, stihar roșu. De mâna dreaptă îi atârnă bedernița, percepută ca decor al veșmântului. Chipul este sobru, barba albă,scurtă,la fel părul scurt, ondulat. Ochii sunt negri, bine definiți, arcadele evidențiate. Nimb auriu. Tronul, cu spătarul înalt, are marginea aurită realizată în trepte(surmontatea de câte o cruce) și decorată cu motiv spiralat. Spătarul este alb, decorat cu o rețea de linii negre dublate cu bleu, întretăiate. În colțurile de sus câte un serafim pe nori. Câmpul verde intens în partea de jos, până la nivelul jilțului, albastru de Prusia în registrul superior. Desenul este îngrijit, compoziția aglomerată, paleta cromatică variată, culorile tari, Inscripția cu negru în partea de sus, greu vizibilă. Rama, din lemn de brad băițuit, este alcătuită din patru șipci profilate pe o porțiune mică spre interior, îmbinate oblic la colțuri, decorată cu un motiv ușor ondulat, imitînd fibra lemnului, dispus oblic. Dos din scândurele subțiri de brad, dispuse orizonal și fixate în cuie.
Icoacrip
Pictură în oglindă, pe spatele unei bucăți de glajă, ax vertical.Sfinții Împărați Constantin și Elena, 3/4 , în picioare, semiprofil, sub brațele crucii pe care a fost răstignit Isus( găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim) Amândoi au plete castanii, lăsate pe umeri, coroane înalte, veșminte identice, simple, lungi, cămăși verzi și mantii roșii. Plasarea personajelor sub brațele crucii, în jumătatea inferioară, pe fond ocru sugerează complementaritatea celor două planuri(terestru și ceresc). Împărăteasa ține în mână o ramură verde, element ce o însoțește în majoritatea reprezentărilor populare. Fețele sunt ușor diforme, ochii negri. Crucea dreaptă, plasată în centrul compoziției, decorată cu frunze și o spirală în partea de jos, creează simetrie. La întretăierea brațelor crucii elemente vegetale cu contur alb. Chenarul specific icoanelor de Nicula, linia albă(zăluțe, funie) pe fond roșcat. Icoana este caracteristică perioadei de înflorire a picturi pe sticlă de la Nicula. Rama profilată, din lemn de brad, pictată cu o culoare roșcată. Dosul subțire. Sticla spartă în mai multe fragmente.
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Cuvioasa Parascheva, 3/4, redată din ușor semiprofil, ține în mâna dreaptă o ramura verde, sinuoasă, în stânga o cruce. Fața butucănoasă, ochii căprui, sprâncenele arcuite, gura marcată cu roșu, bărbia pătrată, părul castaniu, lung, revărsat pe umeri. Pe cap poartă o tocă înaltă tripartită. Este înveșmîntată cu o mantie roșie și cămașă albastră. În jurul capului, aureolă realizată cu bronz auriu. Câmp bicolor(1/2 superior -bleu, 1/2 inferior ocru) două ramuri de trandafiri dispuși pe laturile verticale, întâlnindu-se deasupra capului sfintei. Desenul stângaci, dar destul de îngrijit, corola de flori, predominanța culorii roșii, abundența detaliului, fondul bicolor, utilizarea bronzului auriu, sunt caracteristici ale fazei târzie a picturii din centrele Nicula și Gherla. Rama subțire din lemn de brad, de culoare închisă, este completată cu un "dos" nou din scândură de brad.. Țăranii considerau că sfânta Parascheva păzește de grindină și de dureri de cap.
Icoana o reprezintă pe Maica Domnului cu Pruncul, tipul Hodighitria(Arătătoarea Căii). Cu mâna stângă susține Pruncul, cu dreapta arată către El. Maica are părul acoperit cu un văl verde.Veșmintele multicolore,(specific fazei de decadență a picturii de icoane pe sticlă)-roșu-mantia, cămașă, albă vrâstată cu verde, mâneci verzi, borduri diverse. Chipul cu umbre gri deschis, bărbia groasă, buze subțiri. Pruncul, cu amândouă mâinile la piept, are părul lung, castaniu și fața feminină. Aureolele sunt diforme, umplute cu bronz auriu. Câmp alb murdar decorat cu două ramuri cu flori roșii și boboci(ruje) care se unesc deasupra capului Maicii - 3/4 superior, bleu(1/4 inferior).Cromatica este dominată de roșu culorile stridente :alb, bleu, roșu, verde închis, ocru galben, brun, negru. Icoana are trăsăturile specifice picturii târzii din zona Nicula -Gherla: supraabundența detaliului, a decorului vegetal, apariția bronzului în locul foiței de aur, câmpul bicolor, sticla de proveniență industrială. Rama profilată este vopsită cu negru și încheiată oblic;dosul este din lemn subțire de brad;
Sfânbrad
Icoaînve
Sf. Parascheva și Maica Domnului îndurerată
Maica Domnului cu Pruncul și Sf. Nicolae
Sfânta Cuvioasă Paraschiva; Maica Domnului îndurerată
Icoaun o
Iisus și Ioan copii; Punerea în mormânt
Tema icoanei face parte din ciclul Patimilor Mântuitorului și înfățișează Prohodul Domnului. Alături de Hristos așezat pe piatră sunt reprezentate doar trei personaje. Maica Domnului, în centru, cu mâinile împreunate la piept, are de-o parte un apostol, iar de cealaltă parte una dintre femeile mironosițe, probabil Maria Magdalena. În spate se profilează crucea lui Hristos și însemnele patimilor - sulița și buretele. Un șirag de rozete ornamentează fondul icoanei. Cromatica icoanei se compune din tonuri de roșu vermillon, ocru galben, alb, verde, albastru, negru și gri. Rama icoanei e profilată, băițuită și e formată din îmbinarea a patru baghete de lemn.
Icoaa și
Merimiespojan kotiinpaluu
Temă de insiprație catolică foarte rar întâlnită în pictura pe sticlă din Transilvania, corespondentul scenei plângerii, a prohodului. Desenul este executat probabil fără tipar, într-un stil naiv, cu un instrument de scris cu cerneala.Culorile sunt stridente, dar se observă o oarecare măiestrie.Pietà este o pictură care o reprezintă pe Madona ținându-și fiul mort pe genunchi sau în brațe. Există numeroase reprezentări plastice ale scenei „Pietà”.Central, pe un fond verde deschis, este redată Fecioara Maria ținând pe brațe trupul lui Isus după ce a fost coborât de pe cruce. Amândoi au coroane mari împărătești, bipartite, de culoare verde, proiectate ă fondul nimbului galben mărginit de o linie roșie la Isus, dantelat la Maică. Ochii mari, deschiși. Fecioara are părul creț, castaniu, Este înveșmântată cu un veșmât policrom/roșu, verde și albastru)pe pe piept fiind redată sfânta inimă(a lui Isus) într-un cerc incandescent galben. Isus are corpul diform, poartă un veșmânt alb în jurul mijlocului. Pe membre și coastă se văd urmele supliciului. Carnația este roz.Scena este încadrată de o zonă galbenă, urmată de chenarul lat, specific: laturile inferioare - flori mari pe fond albastru, în partea de sus de 5 turle de biserici inspirate din pictura rusească.Florile chenarului sunt rotunde, de culoare bleumarin, grena, roșie, cu șirururi de puncte albe și lini galbene, frunzele mici, verzi, câmpul chenarului albastru bleu. Paleta cromatică variată, culorile stridente. Pe spate a avut lipită o hârtie mai groasă care servea drept dos. Rama este simplă, din lemn de brad prelucrat rudimentar, de culoare cafenie.