Artwork
Duminica Mironosițelor
Duminica Mironosițelor is a drawing by the Romanticist artist Simion Poienaru. It dates from 1840 and is held in the collection of the National Museum of Transylvanian History.
About this work
Overview
Duminica Mironosițelor, executed by Simion Poienaru in 1840, is a modestly sized drawing that presents a solemn religious tableau. Three cloaked figures stand beneath a prominent cross, while a haloed visage hovers above them. The composition is rendered in muted greens, browns and whites, punctuated by occasional gold highlights, and set against a plain stone‑like backdrop.
Subject & Meaning
The central motif depicts a liturgical gathering, with two women on the left clutching candles and a third, winged figure on the right whose face is rendered faintly. The haloed head above the group suggests a divine presence, while the candle‑bearers emphasize prayerful devotion. The presence of wings may allude to an angelic intermediary within the scene.
Technique & Style
Poienaru’s drawing employs a faded palette and loosely drawn lines that convey an aged appearance. The handling of color is restrained, with subtle washes of green and brown that give the figures a weathered texture. Gold accents are applied sparingly, drawing attention to the cross and halo. The overall effect aligns with early‑Romantic tendencies toward emotive simplicity.
History & Provenance
Created in the mid‑19th century, the work bears inscriptions above the figures in a language distinct from Romanian, hinting at a possible liturgical or regional context. The drawing’s material condition—faded pigments and rough outlines—suggests it has endured considerable time, though specific ownership records remain undocumented.
Context
The piece emerges from a period when Romanian artists were increasingly engaging with religious iconography while experimenting with Romantic sensibilities. Poienaru’s choice of a modest, almost austere visual language reflects contemporary shifts toward personal spirituality and the depiction of sacred moments in everyday settings.
Artist & collection
Artist
Simion Poienaru liked to tuck little parties around his holy scenes—tiny figures dancing in the margins of Jesus’s resurrection, like uninvited guests who’d wandered in from a village wedding.
Museum
National Museum of Transylvanian History
Continue through works from the same source collection.
Coborârea de pe cruce
Icoana este pictată pe sticlă, având tema Botezului. Iisus se află în apa Iordanului fiind încadrat în stânga de Sfântul Ioan Botezatorul iar în dreapta de un înger cu năframa în mâini. Deasupra lui Hristos, în nori, este redat Sfântul Duh în chip de porumbel, iar dedesubt sunt înscrise în grafie chirilică prescurtarea numelui lui Iisus: „ICXC”. Pe verso-ul ramei sunt prinse scânduri subțiri din lemn pentru protecția icoanei. Cromatică: fond: gri; roșu; alb; negru; culoarea lemnului grunduit.
Sfânta Parascheva
lada de haine
Suporhit
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Scena Răstignirii este redată într-o manieră specifică zonei Nicula - Gherla,(faza târzie, de decadență a acestei arte),după stil(în special desenul ochilor) putând fi atribuită lui Gheorghe Feur sau fiice sale Mariana. Crucea simplă, dreaptă, este axul de simetrie al compoziței, Isus răstignit are corpul destul de bine proporționat, anatomia studiată, ochii închiși, capul ușor aplecat pe umărul stâng, părul lung,castaniu roșcat, redat ca o meșă stângace, înconjurat de nimbul simplu, trasat cu mai mare atenție decât în icoanele vechi. În jurul mijlocului are un veșmânt bogat. De o parte și de alta a crucii, în prim plan, Fecioara Maria și Ioan Evanghelistul, 3/4, din ușor semiprofil, amândoi cu expresii nedefinite, fețele rotunde, diforme, bărbiile exagerat de mari. Vestimentația aproape identică, predomină roșul stins accentuat de alb și verdele amestecat cu albastru. Inscripția cu majuscule negre, dezordonat, sub brațele crucii se pierde pe fond. Câmpul în nuanțe de brun roșcat, voit sau din neglijență în degrade, se completează cu pământul galben violent(1/3 inferior) cu un contur de floare la baza crucii. Brațele crucii sunt delimitate într-un triunghi de culoare, făcând loc în colțurile superioare la două zone de albastru decorate cu o floare stilizată galbenă. Desenul nesigur este ușor estompat de cromatica ce încearcă o imitație(studiată sau nu) a realizărilor vechilor iconari de la Nicula. Rama, realizată din patru șipci de brad, culoare brun, îmbinate oblic la colțuri. Pe spate are bătut un dos din placaj. Colțul stâng este crăpat. Izvodul este identic cu cel utilizat la nr 27199.
Fecioara Maria, dispusă în partea stângă a compoziției, este pictată în genunchi, într-o atitudine plină de evlavie. Arhanghelul Gavriil, este pictat în picioare, în partea dreaptă a scenei, ținând un crin în mâna stângă, iar cu dreapta binecuvinteză. Duhul Sfânt, în chip de porumbel, trimite raze din slava cerului spre Maica Domnului. Între cei doi sfinți e o masă pe care e pictată cartea sfântă deschisă, iar în spate, un ghiveci cu flori. Pe carte apare scrisă tema icoanei: "Buna Vestire". În spatele Maicii Domnului e reprezentat un baldachin cu draperii verzi. În fundal se profilează o clădire cu mai multe ferestre. Cromatica icoanei se compune din tonuri de portocaliu, verde, albastru, galben, alb, gri. Rama icoanei e profilată, bicromă (latura interioară roșie, iar cea exterioară maronie) și e formată din îmbinarea a patru baghete de lemn. Sticla e spartă în mai multe fragmente.
În centrul icoanei este Crucea roșie vermillon, pe care este răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. În stânga crucii este Sfânta Împărăteasă Elena, și în dreapta este Împăratul Constantin. Veșmintele sfinților împărați sunt pictate cu roșu vermillon și verde-smarald-gri. Poartă coroane împărătești și aureole de sfinți, mantiiile de împărați le au prinse la gât cu fibulă. Crucea are capetele brațelor cu elemente decorative trilobate roșii vermillon-verzi. Fondul este cerul albastru ceruleum-regal. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o bogată ghirlandă de trandafiri-bujori, formată din 6 ruje roșii mari. În interiorul icoanei este un spațiu galben luminos cu umbre roșii paralele. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon-cărămiziu, albastru ceruleum-regal, verde smarald, gri, bej, crem, bronziu, brun, ocru, alb, negru. Inscripția în româno-chirilică se traduce Constantin și Elena. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Mântuitorul Iisus Hristos, fiind răstignit pe Cruce, are în dreapta pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare, în locul uceniculuil cel iubit, care a stat lipit de pieptul Învățătorului, la Cina cea de Taină, mai precis, în locul Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan Teologul, Evanghelistul Iubirii și în stânga pe Sfânta Împărăteasă Elena, mama Sfântului Constantin, în locul Maicii Domnului Îndurerate, Jalnică și Plângătoare. Veșmintele Sfinților Împărați sunt sacosuri albe, cu dungi albastre-verzi și mantii roșii vermillon, cu mânecile largi și verzi. Mântuitorul Iisus Hristos Răstignit pe Cruce are o țesătură verde-forest în jurul mijlocului și a coapselor. Fondul icoanei este cerul albastru bleu-ciel înspre alburiu senin și deschis, în registrul superior și galben-chihlimbar, în spatele Crucii, un spațiu galben-solar, prefigurând Lumina Învierii Domnului Iisus Hristos. Întreaga tematică iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de bujori și trandafiri, 10 ruje. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, albastru bleu-ciel, albastru cobalt, gri antracit, galben-chihlimbar, verde forest, alb zinc, negru. Icoana este mai rară, datorită abordării tematicii iconografice. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Maica Domnului Indurearata
Icoana reprezintă Punerea în mormânt a Mântuitorului Iisus Hristos. Prohodul Domnului. Trupul Mântuitorului Iisus Hristos, fiind coborât de pe cruce, este învelit în țesătura giulgiului alb-gri, cu fire diafane galbene de lumină, amintind de Lumina Învierii. Maica Domnului împreună cu Sfinții Iosif din Arimateea, Nicodim și două femei mironosițe aducătoare de mir țin în brațe trupul Mântuitorului. Compozițional se creează astfel o imagine concentrică de corabie, cu Crucea Răstignirii ca și catarg, corabia prefigurând Biserica. Giulgiul și îmbrățișarea celor apropiați, uniți întru dragoste și suferință, reprezintă axa orizontală perpendiculară pe Cruce. Compoziția este echilibrată, simetrică și circulară. Maica Domnului este îmbrăcată în veșmânt cu maforiom roșu vermillon, cu sacos roșu vermillon și interiorul căptușit cu verde văratic. Fondul icoanei este cerul albastru ceruleum-cobalt, în registrul superior și de mijloc și un spațiu de galben-chihlmbar, în registrul inferior, în jurul mormântului Mântuitorului Iisus Hristos. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ geometrizant alb, dublat de un chenar fitomorf, format dintr-o ghirlandă de 10-12 ruje roșii vermillon, cu interiorul galben-verde. În ghirlanda de ruje, sunt intercalate cele două elemente astrale martore: Soarele și Luna. Simetric și armonios, sunt 6 sfeșnice cu lumânări arzânde, lângă Trupul Mântuitorului Iisus Hristos, învăluit în giulgiu. Cromatica este armonioasă și luminos-pastelată: roșu vermillon, albastru cobalt, ceruleum, verde văratic-forest, galben chihlimbar, alb și negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Îngroparea Lui IC XC Iisus Hristos. Icoana este din Țara Oltului, Șcheii Brașovului.
Prohodul lui Iisus