Works depicting Cult Object
37–72 of 381 works · most celebrated first
Maica Domnului Împărăteasă ține în brațe lipit pe umărul drept, pe Pruncul Iisus Hristos, care are în mâna dreaptă Sfânta Evanghelie închisă și cu mâna stângă arată înspre Maica Domnului. Maica Domnului arată calea cu mâna dreaptă, deci este Hodighitria. Maica Domnului este înveșmântată în mantie cu maforion roșu vermillon, cu interiorul verde și sacos cu mânecile galbene, poartă coroniță de împărăteasă și aureolă. Pruncul Iisus Hristos este înveșmântat în verde kaki și auriu ocru-brun-bronziu, cu coroană și aureolă. Maica Domnului poartă la gât o salbă din bănuți de aur. În registrul superior, de-a dreapta și de-a stânga Maicii Domnului, sunt Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, pe câte o mandorlă de nouri rotunzi albi-crem, susținând dimpreună cu mâinile coroana de Împărăteasă a Maicii Domnului. Fondul icoanei este cerul de culoarea albastru regal. Cromatica este luminoasă, vie și armonioasă: roșu vermillon, alb, albastru regal și bleu-ciel, verde-văratic și spanac-avocado, kaki, auriu, ocru-brun-bronziu, galben-chihlimbar, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce MP IC XC Maica Domnului Iisus Hristos. Icoana este de Șcheii Brașovului, Țara Oltului.
Pictură în oglindă, pe spatele unei bucăți de glajă, ax vertical.Sfinții Împărați Constantin și Elena, 3/4 , în picioare, semiprofil, sub brațele crucii pe care a fost răstignit Isus( găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim) Amândoi au plete castanii, lăsate pe umeri, coroane înalte, veșminte identice, simple, lungi, cămăși verzi și mantii roșii. Plasarea personajelor sub brațele crucii, în jumătatea inferioară, pe fond ocru sugerează complementaritatea celor două planuri(terestru și ceresc). Împărăteasa ține în mână o ramură verde, element ce o însoțește în majoritatea reprezentărilor populare. Fețele sunt ușor diforme, ochii negri. Crucea dreaptă, plasată în centrul compoziției, decorată cu frunze și o spirală în partea de jos, creează simetrie. La întretăierea brațelor crucii elemente vegetale cu contur alb. Chenarul specific icoanelor de Nicula, linia albă(zăluțe, funie) pe fond roșcat. Icoana este caracteristică perioadei de înflorire a picturi pe sticlă de la Nicula. Rama profilată, din lemn de brad, pictată cu o culoare roșcată. Dosul subțire. Sticla spartă în mai multe fragmente.
Icoana reprezintă Sfânta Treime. Dumnezeu-Tatăl are globul pământesc, pe genunchi și în mâna dreaptă are o cruce de mână. Dumnezeu-Fiul este alături, ține Crucea pe umărul drept și cu mâna stângă arată înspre Sfântul Duh, Pogorându-se ca un porumbel, astfel reunindu-Se Sfânta Treime. Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu-Fiul sunt îmbrăcați în veșminte în combinație de albastru cobalt, gri cenușiu-antracit și roșu vermillon. Se remarcă desenul fin al broderiei mânecii Tatălui Ceresc. Sfântul Duh se pogoară din miezul galben-solar, deschiderea Cerurilor, cu raze de lumină. Inscripția din româno-chirilică se traduce Treime. În registrul superior, fondul icoanei este cerul albastru bleu-ciel senin, cu câte o rujă - trandafir roșu - în colțurile din stânga și dreapta. În miezul rujelor este semnul zăluței albe, șerpuitoare. În registrul inferior sunt câmpuri de nouri albi-gri, mandorle peste mandorle. Cromatica este luminoasă și armonioasă: roșu vermillon, albastru bleu-ciel, albastru cobalt, alb, gri-antracit, ocru-muștar, alb, negru. Icoana este de Nicula.
Icoana cu tematica iconografică Botezul Domnului Iisus Hristos este realizată pe trei registre: în registrul central, Domnul Iisus Hristos primește Botezul, în râul Iordanului, din partea Sfântului Mare Prooroc și Înaintemergător Ioan Botezătorul, care se află în stânga Mântuitorului. Mântuitorul este înfășurat cu o pânză de culoare roșie vermillon împrejurul șoldurilor și a coapselor, și are mâinile împreunate pe piept, în semn de supunere, ascultare, smerenie, de bună-voie venind la Botez. În dreapta Lui, este un înger evlavios, cu aripile galbene-aurii de lumină, care Îl așteaptă pe mandorlă de nouri albi-albaștri bleu-ciel, cu un ștergar transparent gata să înveșmânteze Trupul Domnului. Sfântul Ioan Botezătorul este îmbrăcat cu o mantie roșie și un himation alb-albastru sau o haină din păr. Cerurile de culoare albastru sunt deschise și din mijlocul unei mandorle de nouri alb-albaștri se pogoară porumbelul, simbolul Sfântului Duh, pe creștetul Mântuitorului. Cromatica este specifică Țării Oltului: roșu vermillon, albastru cobalt-ceruleum, galben chihlimbar și solar, verde-văratic, brun, crem, rozaliu, alb, negru. Cerul albastru-cobalt și văzduhul verde-văratic sunt bogat ornamentate cu elemente florale - ruje roșii, cu frunze albastre. Întreaga icoană este încadrată pe laterale de chenar decorativ geometrizant bronziu, cu ruje roșii și frunze albastre. Inscripția din româno-chirilică se traduce Botezul Lui IC XC Iisus Hristos. Icoana este de Țara Oltului.
Sunt reprezentați Sfinții Împărați Constantin și Elena(1/1), susținând crucea pe care a fost răstignit Isus, cruce găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim. Crucea, dreaptă, aurită, simplă. Cei doi sfinți, sf. Elena din stânga și sf Constantin din dreapta, plasați sub brațele crucii, o susțin cu câte un braț. Sunt reprezentați cu veșminte împărătești, coroane pe cap, deschise, aurite, la fel cu nimbul delimitat cu alb. Împăratul Constantin are în mâna stângă un sceptru iar împărăteasa o ramură . Amândoi redați tineri, Împăratul cu păr și barba castanii, scurte. Înveșmântați cu tunici cu poale lungi, brodate cu motive fitomorfe, cu galoane late, aurite, delimitate de șiraguri perlate. Fond aurit, inscripția de culoare albă în partea de sus. Proporțiile sunt respectate, fețele expresive, detaliile lucrate minuțios, ceea ce indică un zugrav experimentat și școlit.
Icoaori
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Cuvioasa Parascheva, 3/4, redată din ușor semiprofil, ține în mâna dreaptă o ramura verde, sinuoasă, în stânga o cruce. Fața butucănoasă, ochii căprui, sprâncenele arcuite, gura marcată cu roșu, bărbia pătrată, părul castaniu, lung, revărsat pe umeri. Pe cap poartă o tocă înaltă tripartită. Este înveșmîntată cu o mantie roșie și cămașă albastră. În jurul capului, aureolă realizată cu bronz auriu. Câmp bicolor(1/2 superior -bleu, 1/2 inferior ocru) două ramuri de trandafiri dispuși pe laturile verticale, întâlnindu-se deasupra capului sfintei. Desenul stângaci, dar destul de îngrijit, corola de flori, predominanța culorii roșii, abundența detaliului, fondul bicolor, utilizarea bronzului auriu, sunt caracteristici ale fazei târzie a picturii din centrele Nicula și Gherla. Rama subțire din lemn de brad, de culoare închisă, este completată cu un "dos" nou din scândură de brad.. Țăranii considerau că sfânta Parascheva păzește de grindină și de dureri de cap.
Sfântul Mare Ierarh Nicolae Făcătorul de minuni ține în mâna stângă Sfânta Evanghelie închisă și binecuvântează cu mâna dreaptă. Veșmintele arhierești liturgice ale sfântului ierarh sunt într-o alternanță cromatică de roșu vermillon, verde, ocru și gri-cenușiu antracit, cu broderie galbenă pe margini. Epitrahilul-patrafirul este gri-alburiu cu marginile verzi și trei cruci galben-aurii. Fondul icoanei este albastru bleu-ciel foarte senin. Întreaga compoziție este încadrată în spațiul cerului senin de o ghirlandă de ruje - elemente decorative fitomorfe, 6 trandafiri roșii, cu bobocei și frunze verzi. Icoana este de Nicula, Nordul Transilvaniei. Cromatica este armonioasă, specifică centrului de la Nicula: roșu vermillon, albastru bleu-ciel, galben-ocru-muștar, verde de China, alb, brun, negru, gri. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sfântul Nicolae.
Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are crucea bronzie în mâna dreaptă, binecuvântând, și o ramură de finic verde, în mâna stângă. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vermillon-corai cu interiorul căptușit cu verde-mușchi de pădure-kaki. Sacosul este cu danteluță, guleraș și dungi, cu fibulă. Sfânta Cuvioasă are părul negru lung, lăsat pe umeri, coroană roșie cu verde-brad și aureolă bronzie-argintie și poartă lănțișor la gât. Fondul icoanei este cerul albastru ultramarin în registrul mijloc și inferior și un câmp auriu în registrul superior și un chenar neregulat, alb-zinc, ancadrator întregii compoziții. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de 5 ruje rotunde corai, asemenea unor boboci de merișori, cu frunze verzi. Inscripția din româno-chirilică se traduce Parascheva. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon-cărămiziu, corai, albastru ultramarin-bleumarin, verde alge, mușchi de pădure, bej-crem, bronziu-argintiu, negru, alb zinc. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Icoana reprezintă Sfânta Treime. Dumnezeu-Tatăl are globul pământesc albastru pe genunchi și arătă către Fiul Iisus Hristos Binecuvântând lumea. Dumnezeu-Fiul are Crucea galbenă-aurie pe umărul drept și arătă către Dumnezeu-Tatăl. Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu-Fiul sunt înveșmântați în roșu vermillon și verde smarald cu albastru cobalt. Deasupra, în registrul superior este un soare galben, din care pe un mănunchi de raze luminoase, se pogoară Sfântul Duh, sub forma porumbelului alb. Astfel este prezentă întreaga Sfântă Treime. Între Dumnezeu-Tatăl și Fiul este un spațiu luminos de galben. Fondul icoanei este cerul albastru cobalt-regal, înconjurat de lumina galbenă-solară. Cromatica este luminoasă și armonioasă: roșu vermillon, albastru regal și cobalt, galben chihlimbar, verde smarald, gri, alb, negru.Inscripția din româno-chirilică se traduce Treime. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este așezat călare pe un cal alb cu pete albastre gri, omorând balaurul roșu-bronziu cu creastă, solzi și coadă lungă, cu lancea, pe care o ține cu amândouă mâinile, înfingându-i-o animalului în gâtlej. În partea stângă a Sfântului Gheorghe, în registrul îndepărtat, este pictată domnița salvată și ocrotită de marele mucenic, cu mâinile mulțumindu-i cu sfială și recunoștință sfântului purtător de biruință. Fondul este albastru. În registrul inferior, fondul este verde, cu linii ondulatorii albe, cele două registre în centrul icoanei ușor întrepătrundu-se. Mantia Sfântului Mucenic Purtător de Biruință este roșie, având cămașa de cavaler cu zale. Culoarea roșie este caracteristică mucenicilor și martirilor. Chenarul decorativ geometrizant cu tușe-benzi paralele, oblice, alternative roșii, albastre și ocru încadrează armonios întreaga tematică iconografică. Cromatica este armonioasă; roșu vermillon, roz, albastru-gri, ocru, verde, bronziu, alb și negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sfântul Gheorghe. Icoana este rafinată prin acuratețea desenului, compoziția echilibrată și armonia cromatică.
În centrul icoanei este Crucea, iar în dreapta crucii este Sfânta Împărăteasă Elena, și în stânga este Împăratul Constantin. Veșmintele sfinților împărați sunt pictate cu roșu vermillon și ocru-muștar și mânecile și epitrahile-patrafire vernil-gri. Poartă coroane împărătești și aureole de sfinți, mantiiile de împărați le au prinse la gât cu fibulă. Crucea este alb-crem cu elemente decorative geometrizante romboidale roșii-verzi și are capetele brațelor cu elemente decorative trilobate roșii vermillon-vernil. Fondul este cerul albastru ceruleum-regal foarte senin. Împrejurul Crucii este un spațiu luminos de alb-ivoriu Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ geometrizant alb-luminos și un chenar fitomorf, format dintr-o ghirlandă de 7 ruje - trandafiri și bujori roșii vermillon și 2 boboci de măceș - cu frunze gri-verzui. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon-stacojiu-rose, albastru cobalt-regal, ocru-muștar, bronziu, brun, galben-chihlimbar, verde brad, vernil-gri, alb, negru. Inscripția în româno-chirilică se traduce Constantin și Elena. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are crucea aurie-bronzie în mâna dreaptă și ramură de finic verde brad în mâna dreaptă. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vermillon, cu interiorul căptușit cu gri antracit, alb ivoriu și galben-solar. Sacosul este alb ivoriu crem-bej, cu danteluță și guleraș galben. Sfânta Cuvioasă are părul negru lung, lăsat pe umeri, coroană roșie și aureolă. Fondul icoanei este cerul albastru bleu-ciel-alburiu senin, în registrul superior și un câmp înalt luminos de grâu galben-copt, în registrul mediu și inferior. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de 2 ruje - trandafiri roșii și bujori roșii. Inscripția din româno-chirilică se traduce Paraschiva. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, albastru bleu-ciel, verde forest, bej-crem, galben chihlimbar, ocru, muștar, negru, alb. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Sfântul Mare Ierarh Nicolae, făcător de minuni, îmbrăcat în veșminte liturgice, de ierarh, sacos alb cu dungi subțiri negre și epitrahil-patrafir verde văratic, cu marginea galbenă și cu trei cruci roșii-acajou. Ține în mâna stângă Sfânta Evanghelie închisă și cu mâna dreaptă Binecuvintează. Este unul dintre cei mai populari și iubiți sfinți, ocrotitor al caselor, familiilor și copiilor. Are barbă sură, părul lung și mithră arhierească bej-brună și aureolă. Fondul icoanei este cerul bleu-ciel senin alburiu, încadrat de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de 8 ruje roșii-orange. Întreaga tematică iconografică este încadrată de un chenar decorativ geometrizant alb. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Nicolae. Icoana este datată 1891. Cromatica este armonioasă: roșu-vermillon-orange, albastru bleu-ciel-alburiu, galben-chihlimbar, crem, bej, crem, bronziu, alb zinc, negru. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Tema iconografică este "Sfântul Gheorghe omorând balaurul". În prim plan, Sf. Gheorghe, în veșminte ostășești, călare pe un cal alb, cambrat, ridicat în două picioare, omoară balaurul plasat în registrul inferior. Veșmintele sfântului au o tentă țărănească(tunica albastră acoperită 3/4 de lorica argintie, pantaloni albi, cu motiv floral, cizme înalte. Calul are ambii ochi vizibili, coama bogată, coada în fuior. Partea dinspre privitor a ansamblului cal cu călăreț este supradimensionată, creând o impresie optică de înălțare a sfântului. În partea dreaptă, fata de împărat pe care o salvează sfântul, sub portalul palatului. privind scena. Veșminte lungi, simple, coroană împărătească. Înveșmântată în haine simple, lungi, cu coroană pe cap, privește scena cu brațele la piept. În colțul din stânga dreapta sus, Iisus Hristos așa cum apare pe sfântul Keramion. Nimbul cruciger. Balaurul plasat în registrul inferior asemănător unui grifon, corp diform, terminat cu o coadă în săgeată, aripile și capul roșii. Motiv mai elaborat decât în alte icoane unde redarea balaurului este minimizată. Compoziția este dinamică, chipurile expresive, gesturile bine realizate. Linia desenului variază, contribuind la efectul optic. Fondul foiței argintii(superior), relief din benzi late în tonuri de brun, brun roșcat, galben, alb, verde, cu elemente de vegetație. Bordura roșiatică lată, specifică icoanelor de tip krashnuska. Inscripție pe chenar, în partea superioară.
Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are crucea brun-bronzie în mâna stângă și o ramură de finic verde în mâna dreaptă. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vișiniu-stacojiu, cu interiorul căptușit cu verde-forest și franjuri brun-bronzii. Sacosul este alb-zinc cu danteluță, guleraș verde și dungi albastre. Sfânta Cuvioasă are părul negru lung, lăsat pe umeri, coroană roșie cu verde-brad și aureolă brun-bronzie. Fondul icoanei este cerul albastru bleu-ciel deschis, în registrul superior și un câmp galben-solar de grâu copt, în registrul inferior. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de 8 ruje vișinii, cu petale albe și frunze verzi. Inscripția din româno-chirilică se traduce Paraschiva. Cromatica este armonioasă: roșu vișiniu-stacojiu, albastru cobalt-ceruleum și bleu-ciel, verde forest, bej-crem, bronziu, galben-solar, negru, alb zinc. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Sfânta Paraschiva încoronată este reprezentată frontal, 3/4, Nimbul trasat cu roșu depășește linia chenarului și partea superioară a coroanei. Tehnica iluminării treptate cu elemente specifice: accentuarea zonei ochilor, tonurile de pământ ale umbrelor. Tunica decorată cu motive fitomorfe ample incizate în stratul de foiță. Mantie închisă în față, cu decor linar și bordură lată cu motive geometrice 3 șiruri de incizii în grund). Pe cap, umeri lăsat pe spate, un maforion de culoare deschisă. În mâna dreaptă, Sfânta ține o cruce mică, rusească, (6 brațe)în stânga un rotulus desfășurat cu inscripția scrisă în limba slavonă: Cred în unul Dumnezeu… alte inscripții: pe chenar de o parte și de alta a nimbului: Chipul Sf. Mucenițe Parascheva Vineri, în colțul stâng al icoanei ѾOН pe nimbul cruciger al lui Iisus, reprezentat ca pe sfântul Keramion. Cromatica: Chenar roșu cu două linii galbene și mărginit cu brun; fond - foița metalică decorată prin incizare, cu chenar multiplu din motive geometrice reteate. Tip Krashnuskha. Pe spate, un timbru al miliței RPR.
Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are crucea brun-bronzie și o ramură de finic galbenă în mâna dreaptă. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vermillon, cu interiorul căptușit cu albastru-gri-antracit și brun-bronziu. Sacosul este alb-zinc cu danteluță și guleraș verde-galben. Sfânta Cuvioasă are părul negru lung, lăsat pe umeri, coroană roșie cu verde-brad și aureolă. Fondul icoanei este cerul albastru ultramarin bleu-marin întunecat. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ geomatrizant brun-bronziu, cu linia șerpuitoare, specifică centrului de la Nicula. Fondul de ansamblu al icoanei este alb-zinc. Inscripția din româno-chirilică se traduce Paraschiva. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, albastru ultramarin bleumarin, verde forest, bej-crem, bronziu, negru, alb zinc. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Mântuitorul Iisus Hristos, fiind răstignit pe Cruce, are în stânga în locul ucenicului cel iubit, care a stat lipit de pieptul Învățătorului, la Cina cea de Taină, mai precis, în locul Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan Teologul, Evanghelistul Iubirii și în dreapta în locul Maicii Domnului Îndurerate, Jalnice și Plângătoare câte o ramură înaltă de trandafiri, cu boboci și frunze. Mântuitorul Iisus Hristos Răstignit pe Cruce are o țesătură verde în jurul mijlocului și a coapselor. Crucea este brună. Fondul icoanei brun-negru întunecat, iar în spatele Crucii, este un spațiu galben-chihlimbar, prefigurând Lumina Învierii Domnului Iisus Hristos. Întreaga tematică iconografică este încadrată de un chenar decorativ geometrizant, alb-roșu vermillon-acajou. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon-acajou, brun-maro, verde brad, galben chihlimbar, bronziu, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Restignirea Lui IC XC Iisus Hristos. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are crucea cărămizie în mâna stângă, binecuvântând, și o ramură de finic verde, nuanța algelor în mâna dreaptă. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vermillon-orange cu interiorul căptușit cu verde-smarald și franjuri brun-bronzii. Sacosul este alb-crem cu danteluță, guleraș și dungi albastre. Sfânta Cuvioasă are părul negru lung, lăsat pe umeri, coroană roșie cu verde-brad și aureolă brun-bronzie. Fondul icoanei este cerul albastru regal în registrul superior-mijloc și un câmp galben-chihlimbar, în registrul inferior. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de 4 ruje mari orange-cărămizii cu frunze verzi. Inscripția din româno-chirilică se traduce Paraschiva. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon-orange, albastru cobalt-ceruleum, verde alge, mușchi de pădure, bej-crem, bronziu, galben-solar, negru, alb zinc. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este așezat călare pe un cal alb-zinc, omorând balaurul negru-gri-antracit, cu coadă lungă de reptilă și solzi aurii, cu lancea, pe care o ține în amândouă mâinile. Fondul icoanei este cerul albastru bleu-ciel senin, în registrul superior și câmpuri ocru-aurii, cu dungi negre, în cel inferior, în centrul icoanei ușor întrepătrundu-se toate culorile. Mantia Sfântului Mucenic Purtător de Biruință este albastru-cobalt, având pantaloni albaștri, cizme negre și cămașă-tunică de cavaler roșie vermillon. Coiful de ostaș este roșu vermillon și aureola aurie. Icoana este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă înflorită de flori de măr și măceș, 8 ruje roșii, cu frunze galbene și verzi. Ziua de praznic a Sfântului Gheorghe este în 23 aprilie, primăvara, justificându-se pentru încă o dată prezența ghirlandei înflorie. Cromatica este armonioasă; roșu vermillon, albastru bleu-ciel și cobalt, verde smarald și brad forest, galben-ocru, brun, crem, auriu, alb și negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sfântul Gheorghe. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Intru co
Icoană pe carton, conținând o imagine centrală și un chenar dreptunghiular. Chenarul are fondul auriu și are pictat motive vegetale și florale. Scena din interior reprezintă o abordare originală a Răstignirii. Fondul este de culoare verde-gri (culoarea oului de rață). În partea de jos este iarbă de culoare verde deschis, nuanță caldă, iar între cele două nuanțe de verde este dispusă pe toată lungimea imaginii centrale o perdea de flăcări. În centrul imaginii este Iisus răstignit pe cruce, picioarele sunt bătute cu un singur cui, ceea ce indică faptul că este o icoană romano-catolică sau greco-catolică. La stânga, la dreapta și sub cruce sunt toate simbolurile patimilor și ale răstignirii. Sub cruce este craniul lui Adam, un șarpe, la botul căruia este "fructul oprit", de culoare roșie în pictură. La stânga crucii este un stâlp cu două postamente pătrate succesive, pe stâlp este un cocoș. De stâlp sunt legate cu o sfoară obiecte referitoare la Patimile lui Iisus: trestia cu care a fost batjocorit, o făclie, un bici și marama Sf. Veronica cu chipul Mântuitorului. Între stâlpi și cruce este un felinar. La dreapta crucii este o scară de care sunt sprijinite
În centrul icoanei este Crucea roșie-galbenă, pe care este Răstignit Mântuitorul Iisus Hristos, iar în stânga crucii este Sfântul Împărat Constantin, și în dreapta este Împărăteasa Elena, mama sa. Deasupra fiecăruia este inscripționat numele, inversat. În spatele Crucii este un spațiu galben izvorâtor de lumină și două elemente florale, asemenea unor martori - îngeri păzitori. Crucea găsită este susținută cu bucurie de cei doi sfinți. Veșmintele Sfinților Constantin și Elena sunt într-o combinație de roșu vermillon și gri antracit. Spațiul galben de lumină duce gândul la Crucea de lumină apărută pe cer In hoc signo vinces - prin acest semn vei învinge. Icoana este bogat ornamentată de culoare, lumină și detalii semnificative, elemente decorative geometrizante. Fondul icoanei este cerul senin, albastru bleu-ciel deschis. Întreaga compoziție este încadrată armonios de un chenar decorativ geometrizant roșu stacojiu și fitomorf, format din rujele de Nicula. Cromatica este armonioasă și senină: roșu vermillon, galben-chihlimbar, albastru bleu-ciel, gri antracit, alb, negru. Icoana este de Nicula. Inscripția din româno-chirilică se traduce Constantin Elena. De menționat este că în icoană apare Mântuitorul Iisus Hristos Răstignit pe Crucea, susținută de Sfinții Constantin și Elena. Icoana este deteriorată, lipsindu-i partea inferioară a ramei.
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, martir creștin din cetatea Tesalonic, sfânt militar din secolul al III-lea, este reprezentat în veșminte de cavaler, cu tunică-hiton, sacos galben-ocru și mantie roșie vermillon. Sfântul Dimitrie are mantie roșie vermillon-cărămizie și ține în mâna stângă crucea și în mâna dreaptă spada dreptății. Fondul icoanei este alb-zinc, pe margini, și galben-solar, în interiorul icoanei, cu un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă din 5 ruje roșii vermillon. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon-cărămiziu, verde-brad, galben-solar, ocru, brun, alb zinc, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Dimitrie. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Icoana îi reprezintă pe cei doi Apostoli Sfinții Petru și Pavel, Petru cu cheile Împărăției Cerești în mână și pe Pavel cu sabia Cuvântului în mână, susținând împreună chivotul unei biserici, simbolul Bisericii sobornicești și apostolești. Biserica este situată în registrul îndepărtat, dar este redată în așa fel încât să fie înțeleasă ca și cum ar fi dusă pe umeri de Sfinții Apostoli. Au mantiile roșii vermillon, și veșmintele cu sacos-uri verzi și albastre cobalt. Fondul icoanei este cerul albastru bleu-ciel, în partea superioară, pe margini, și un câmp galben-chihlimbar, în spațiul de miez. În registrul inferior, fondul este un rând de galben chihlimbar-muștar, pe latura superioară. Cheile și crucea sunt simboluri puternice. Se creează astfel un triunghi de semnificații teologice: crucea-chivotul de biserică-cheile Raiului. Chipurile sunt foarte expresive, cu trăsături fine. Inscripția din româno-chirilică se traduce Petru Pavel. Compoziția este rezistentă și cromatica armonioasă: roșu vermillon-stacojiu, albastru cobalt, ultramarin și bleu-marin, verde văratic, galben chihlimbar, brun, gri, alb zinc, negru, auriu. Inscripția din româno-chirilică se traduce Petru Pavel. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Icoana reprezintă Punerea în mormânt a Mântuitorului Iisus Hristos. Prohodul Domnului. Trupul Mântuitorului Iisus Hristos, fiind coborât de pe cruce, este învelit în țesătura giulgiului alb-gri, cu fire diafane galbene de lumină, amintind de Lumina Învierii. Maica Domnului împreună cu Sfinții Iosif din Arimateea, Nicodim și două femei mironosițe aducătoare de mir țin în brațe trupul Mântuitorului. Compozițional se creează astfel o imagine concentrică de corabie, cu Crucea Răstignirii ca și catarg, corabia prefigurând Biserica. Giulgiul și îmbrățișarea celor apropiați, uniți întru dragoste și suferință, reprezintă axa orizontală perpendiculară pe Cruce. Compoziția este echilibrată, simetrică și circulară. Maica Domnului este îmbrăcată în veșmânt cu maforiom roșu vermillon, cu sacos roșu vermillon și interiorul căptușit cu verde văratic. Fondul icoanei este cerul albastru ceruleum-cobalt, în registrul superior și de mijloc și un spațiu de galben-chihlmbar, în registrul inferior, în jurul mormântului Mântuitorului Iisus Hristos. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ geometrizant alb, dublat de un chenar fitomorf, format dintr-o ghirlandă de 10-12 ruje roșii vermillon, cu interiorul galben-verde. În ghirlanda de ruje, sunt intercalate cele două elemente astrale martore: Soarele și Luna. Simetric și armonios, sunt 6 sfeșnice cu lumânări arzânde, lângă Trupul Mântuitorului Iisus Hristos, învăluit în giulgiu. Cromatica este armonioasă și luminos-pastelată: roșu vermillon, albastru cobalt, ceruleum, verde văratic-forest, galben chihlimbar, alb și negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Îngroparea Lui IC XC Iisus Hristos. Icoana este din Țara Oltului, Șcheii Brașovului.
În centrul icoanei este Crucea aurie-bronzie, iar în dreapta crucii este Sfântul Împărat Constantin, și în stânga este Împărăteasa Elena, mama sa. Deasupra fiecăruia este inscripționat numele. În spatele Crucii, lipit de cruce, este un soare stilizat - Soarele alb al dreptății. Crucea găsită este susținută cu bucurie de cei doi sfinți. Veșmintele Sfinților Constantin și Elena sunt într-o combinație de roșu vermillon și verde kaki. Soarele din spatele Crucii și spațiul galben de lumină duce cu gândul la Crucea de lumină apărută pe cer In hoc signo vinces - prin acest semn vei învinge. Icoana este bogat ornamentată de culoare, lumină și detalii semnificative, elemente decorative geometrizante șerpuitoare și ondulatorii. Fondul icoanei este cerul de noapte, albastru ultramarin bleumarin întunecat. Întreaga compoziție este încadrată armonios de un chenar decorativ geometrizant roșu stacojiu-vișiniu cu linia albă șerpuitoare, specifică centrului de la Nicula. Cromatica este armonioasă și bogată: roșu vermillon, roșu stacojiu-vișiniu, galben-chihlimbar, albastru ultramarin bleumarin, verde kaki, ocru, alb, negru. Icoana este de Nicula. Inscripția din româno-chirilică se traduce Constantin Elena. Icoana este crăpată și lipită.
Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are crucea în mâna stângă și ramură de finic verde brad în mâna dreaptă. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vermillon, cu interiorul căptușit cu verde forest-gri antracit, alb ivoriu și galben-solar. Sacosul este albastru cobalt cu dungi albe subțiri, cu danteluță și guleraș galben. Sfânta Cuvioasă are părul negru lung, lăsat pe umeri, coroană roșie-albastră și aureolă. Fondul icoanei este cerul albastru bleu-ciel înspre alburiu, în registrul superior și un câmp înalt luminos de grâu galben-copt, de nuanță chihlimbar închis, în registrul mediu și inferior. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de 4 ruje - trandafiri roșii și bujori roșii. Inscripția din româno-chirilică se traduce Paraschiva. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, albastru bleu-ciel, alburiu, cobalt, verde forest, bej-crem, negru, galben chihlimbar, ocru, muștar, negru, alb. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Sfânta Paraschiva este reprezentată frontal, 3/4, încoronată de doi arhangheli (după prescurtările de pe aureole) Nimbul trasat cu roșu depășește linia chenarului și partea superioară a coroanei. Ochii Sfintei, fin trasați, sunt îndreptați spre privitor, impunând un aer sever. Tehnica iluminării treptate cu elemente specifice: accentuarea zonei ochilor, tonurile de pământ ale umbrelor. Tunica decorată cu motive florale ample de culoare deschisă, incizate în stratul de grund. Mantie închisă în față, cu decor linar și bordură lată cu motive geometrice (4 rânduri de puncte și cerculețe incizate în grund). Pe cap, umeri lăsat pe spate, un maforion de culoare deschisă. În mâna dreaptă, Sfânta ține o cruce mică, rusească, în stânga un rotulus desfășurat cu inscripția scrisă în limba slavonă: Cred în unul Dumnezeu… alte inscripții: pe chenar de o parte și de alta a nimbului: Chipul Sf. Mucenițe Parascheva Vineri, în colțul stâng al icoanei IS HR și ѾOН pe nimbul cruciger al lui Iisus, reprezentat ca pe mahrama Veronicăi. Cromatica: Chenar roșu cu două linii galbene și mărginit cu brun; fond - foița metalică decorată prin incizare și ștanțare; Stratul pictural prezintă zgârieturi, arsură.În partea de sus un cui bătut necorespunzător. Pe spate, un bilet, cu ștampila Miliția oraș Deta, cu însemnarea: "Abandonate".
Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are crucea brun-bronzie în mâna dreaptă, binecuvântând, și o ramură de finic în mâna stângă. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vermillon, cu interiorul căptușit cu gri și brun-bronziu. Sacosul este alb-zinc cu danteluță și guleraș gri-verzui. Sfânta Cuvioasă are părul negru lung, lăsat pe umeri, coroană roșie cu gri-verzui și aureolă. Fondul icoanei este cerul albastru cobalt, acajou-stacojiu și alb. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă formată din două frunze mari de finic, dispuse acoperitor asemenea unei arcade-bolți. Fondul de ansamblu al icoanei este alb-zinc, cu linii ondulatorii paralele gri-verzui. Inscripția din româno-chirilică se traduce Paraschiva. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, orange, albastru cobalt, acajou stacojiu, verde forest, gri-verzui, bej-crem, bronziu, negru, alb zinc. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Icoana cu tematica iconografică Botezul Domnului Iisus Hristos este realizată pe registre: în registrul central, Domnul Iisus Hristos primește Botezul, în râul Iordanului, din partea Sfântului Mare Prooroc și Înaintemergător Ioan Botezătorul, care se află în stânga Mântuitorului. Mântuitorul este înfășurat cu o pânză de culoare gri-cenușiu împrejurul șoldurilor și a coapselor, și are mâinile împreunate pe piept, în semn de supunere, ascultare, smerenie, de bună-voie venind la Botez. În dreapta Lui, este un înger evlavios, în picioare, care Îl așteaptă pe mal, cu un ștergar cenușiu-antracit gata să înveșmânteze Trupul Domnului. Sfântul Ioan Botezătorul este îmbrăcat cu o mantie roșie vermillon și un himation alb gri-punctiform sau o haină din păr. Cerurile albastre sunt deschise și din mijlocul unei mandorle izvorăște o rază de lumină, pe care se pogoară porumbelul, simbolul Sfântului Duh, pe creștetul Mântuitorului. Cromatica este specifică Nordului Transilvaniei: albastru ceruleum, roșu vermillon, galben-ocru, gri, antracit, alb, negru. Arcada sau aureola de ruje roșii încadrează armonios întreaga compoziție iconografică.
Temă de insiprație catolică foarte rar întâlnită în pictura pe sticlă din Transilvania, corespondentul scenei plângerii, a prohodului. Desenul este executat probabil fără tipar, într-un stil naiv, cu un instrument de scris cu cerneala.Culorile sunt stridente, dar se observă o oarecare măiestrie.Pietà este o pictură care o reprezintă pe Madona ținându-și fiul mort pe genunchi sau în brațe. Există numeroase reprezentări plastice ale scenei „Pietà”.Central, pe un fond verde deschis, este redată Fecioara Maria ținând pe brațe trupul lui Isus după ce a fost coborât de pe cruce. Amândoi au coroane mari împărătești, bipartite, de culoare verde, proiectate ă fondul nimbului galben mărginit de o linie roșie la Isus, dantelat la Maică. Ochii mari, deschiși. Fecioara are părul creț, castaniu, Este înveșmântată cu un veșmât policrom/roșu, verde și albastru)pe pe piept fiind redată sfânta inimă(a lui Isus) într-un cerc incandescent galben. Isus are corpul diform, poartă un veșmânt alb în jurul mijlocului. Pe membre și coastă se văd urmele supliciului. Carnația este roz.Scena este încadrată de o zonă galbenă, urmată de chenarul lat, specific: laturile inferioare - flori mari pe fond albastru, în partea de sus de 5 turle de biserici inspirate din pictura rusească.Florile chenarului sunt rotunde, de culoare bleumarin, grena, roșie, cu șirururi de puncte albe și lini galbene, frunzele mici, verzi, câmpul chenarului albastru bleu. Paleta cromatică variată, culorile stridente. Pe spate a avut lipită o hârtie mai groasă care servea drept dos. Rama este simplă, din lemn de brad prelucrat rudimentar, de culoare cafenie.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este așezat călare pe un cal alb, cu elemente de harnașament galbene și verzi și șa galbenă lime, omorând balaurul gri cu creastă, solzi și coadă lungă și aripile orange, cu lancea, pe care o ține cu amândouă mâinile, înfingându-i-o animalului în gâtlej. În partea stângă a Sfântului Gheorghe, în registrul îndepărtat, este pictată domnița salvată și ocrotită de marele mucenic, cu mâinile ridicate, atât de teamă și spaimă, cât și de mulțumire către sfântul purtător de biruință. Fondul icoanei este alb cu ruje roșii și cerul albastru bleu-ciel în registrul superior. În registrul inferior, fondul este verde, cu linii fine albe, cele două registre în centrul icoanei ușor întrepătrundu-se. Mantia Sfântulu Mucenic Purtător de Biruință este roșie vermillon-orange-fluturândă având cămașa de cavaler cu zale. Culoarea roșie este caracteristică mucenicilor și martirilor. În stânga sunt elemente de arhitectură, astfel spațializându-se narațiunea iconografică. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, orange, albastru ultramarin bleumarin, galben-ocru, verde văratic, verde brad, alb și ngru. Pe fondul cerului albastru ultramarin bleumarin întunecat, bogat ornamentat cu elemente stilizate astrale și florale - ruje roșii este inscripția în româno-chirilică Sf Gheorghe. Icoana este din Țara Oltului. Rama este gri-argintie.
În centrul icoanei este Crucea aurie, cu vrejul de ramificații fitomorfe orange, iar în stânga crucii este Sfântul Împărat Constantin și în dreapta este Împărăteasa Elena, mama sa. Crucea găsită este susținută cu bucurie de cei doi sfinți. Veșmintele Sfinților Constantin și Elena sunt într-o combinație de roșu vermillon, galben și orange. Spațiul albastru senin, din cerul din fondul icoanei, duce cu gândul la Crucea de lumină apărută pe cer In hoc signo vinces - prin acest semn vei învinge. În registrul inferior, este un câmp decorativ geometrizant alternativ de roșu-orange-roz-gri. În registrul superior, în colțurile stânga-dreapta sunt 2 îngeri serafimi. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, roz, galben-ocru, albastru cobalt, ceruleum, alb, negru. Icoana este de Țara Oltului. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Constantin Elena.
Cei Trei Sfinți Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul și Ioan Gură-de-Aur slujesc și săvârșesc Sfânta Liturghie împreună. Sunt înveșmântați în veșminte liturgice: sacos, felon și epitrahil verde, brun-ocru, kaki, brun-bronziu cu câte patru cruci pe mijlocul patrafirului. Sfântul Vasile cel Mare binecuvântează cu crucea în mâna dreaptă și ține în mâna stângă Sfânta Evanghelie. Sfântul Ioan Gură-de-Aur este în mijloc, așezat cu picioarele pe o pernă rotundă roșie, are mâna dreaptă lipită la piept, în semn de evlavie și cu mâna stângă ține cârja arhierească, Sfântul Grigorie binecuvântează cu mâna dreaptă și ține în mâna stângă Sfânta Evanghelie. Fondul este albastru ceruleum în registrul superior, în registrul inferior este un caroiaj brun-ocru-galben chihlimbar. Cromatica este armonioasă și săracă în nuanțe: verde smarald, absint, kaki, alb, roșu vermillon, albastru, alb, negru. Este o icoană specifică picturii de Valea Sebeșului, cu un desen fin cu conturul negru și cromatica pastelată. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sfântul Vasile Sfântul Ioan Sfântul Grigorie.