Works depicting Saint
325–360 of 433 works · most celebrated first
Sfântul Mare Mucenic Haralambie, făcător-de-minuni și vindecător de boli, este cel mai bătrân mucenic din cei prăznuiți de creștini. Este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Central este pictat Sfântul, îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești, cu sacos verde kaki, felon brun, epitrahil orange, aureolă. Are barbă foarte lungă, fața palidă, ascetică și ochii blând-pătrunzători. În mâna stângă ține Sfânta Evanghelie închisă și cu aceeași mână ține în lanț ciuma, reprezentată antropomorfic - un schelet gri-cenușiu, antracit, cu coarne de diavol. Ciuma, simbolizând boala incurabilă și moartea, are coarne de diavol, fiind, totodată și păcatul, patima, aducătoare de moartea duhovnicească. Cu mâna dreaptă sfântul ierarh binecuvântează. Ciuma este călcată în picioare se Sfântul Haralambie, iar de sub scheletul antropomorfic-zoomorfic și diabolic, ies și fug trei oameni, salvați și vindecați de făcătorul de minuni și tămăduitorul de boli. În dreapta Sfântului sunt alte trei personaje care îi mulțumesc sfântului pentru ajutor. În registrul îndepărtat sunt elemente arhitectonice, cu o bogăție de detalii decorative. În registrul superior pe o mandorlă din nouri este Dumnezeu Binecuvântând și pe o altă mandorlă este Îngerul Arhanghel Gavriil așezând cununa de mucenicie pe capul Sfântului Haralambie. Fondul este cerul brun-gri. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ geometrizant, pe laterale, ca două panglici late, cu ghirlande de flori mari, de culoare verde-gri-turcoaz. Inscripția din româno-chirilică se traduce IC XC Iisus Hristos Sfântul Mucenic Haralalmbie. Cromatica este frumoasă, deosebită și armonioasă: orange - roșu vermillon, verde spanac-avocado, verde kaki, gri, brun, bronziu, alb, negru. Icoana este datată 1875. Icoana este a lui Savu Moga, din Arpașu de Sus, Țara Făgărașului.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este așezat călare pe un cal alb, cu șaua ocru-galbenă, omorând balaurul gri-verzui cu lancea, pe care o ține cu amândouă mâinile. Fondul icoanei este roșu vermillon, cu un spațiu luminos de galben-chihlimbar în împrejurul Sfântului Gheorghe, în centrul icoanei ușor întrepătrundu-se toate culorile. Mantia Sfântului Mucenic Purtător de Biruință este roșie vermillon cu liniuțe albe, având tunica ocru-galbenă, cu mânecile verzi-olive înspre gri, pantalonii cărămizii și cizmele negre. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ geometrizant alb-zinc și de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă din 5 ruje roșii-cărămizii, cu motivul linii albe șerpuite în interior, cu frunze gri-verzui, alungite. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, cărămiziu, corai, vernil, olive, gri-verzui, kaki, galben-chihlimbar, bronziu, brun, crem, alb și negru. Icoana excelează prin cromatica armonioasă-pastelată și prin desenul fin. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Maica Domnului Îndurerată și Sfântul Nicolae
Icoana prăznicar, pictată pe lemn, are două fețe: Sfinții Apostoli Petru și Pavel și Sfinții Împărați Constantin și Elena. Sfântul Petru, înveșmântat în verde și roșu, are în mâna dreaptă cheile Împărăției Cerești și în mâna stângă Sfânta Evanghelie. Apostolul Pavel, este înveșmântat în roșu și galben, are sabia și spada Cuvântului. Prezentarea celor doi apostoli este una simetrică și echilibrat-compozițională. Chipurile sunt foarte expresive, cu trăsături fine. Pe cea de-a doua față a icoanei prăznicar, în centrul icoanei este Crucea, iar în stânga crucii este Sfântul Împărat Constantin și în dreapta este Împărăteasa Elena, mama sa. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, orange, verde, brun, galben-ocru, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sfinții Apostoli Petru Pavel. Icoana este deteriorată, fisurată pe mijloc.
Sfântul Nicolae
Icoana îl reprezintă pe sfântul Nicolae în ipostaza de mare ierarh, binecuvântînd cu mâna dreaptă iar în stânga ținînd Cartea Sfântă. Sfântul este redat 3/4, cu mitră bipartită pe cap(ipostaza de iarnă), barba tunsă scurt, căruntă. Expresia sobră. Proporțiile respectate. Linia de contur la chip și la mâini accentuată.În jurul capului aureolă delimitată de o linie subțire, albă. Veșmintele simple(sacos roșu cărămiziu, deschis la gât, epitrahil alb verzui, brodat cu cruci drepte, cu brațele egale, stihar albastru cu mânecuțe decorate.) Faldurile sunt definite prin linii albe, groase. Fondul este unitar, albastru de Prusia. Inscripția cu majuscule albe, cu prescurtări, la nivelul umerilor. Chenar îngust, negru. Pictura exfoliată, în colțul inferior stâng.
În centrul icoanei este Crucea roșie vermillon, pe care este răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. În stânga crucii este Sfânta Împărăteasă Elena, și în dreapta este Împăratul Constantin. Veșmintele sfinților împărați sunt pictate cu roșu vermillon și verde-smarald-gri. Poartă coroane împărătești și aureole de sfinți, mantiiile de împărați le au prinse la gât cu fibulă. Crucea are capetele brațelor cu elemente decorative trilobate roșii vermillon-verzi. Fondul este cerul albastru ceruleum-regal. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o bogată ghirlandă de trandafiri-bujori, formată din 6 ruje roșii mari. În interiorul icoanei este un spațiu galben luminos cu umbre roșii paralele. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon-cărămiziu, albastru ceruleum-regal, verde smarald, gri, bej, crem, bronziu, brun, ocru, alb, negru. Inscripția în româno-chirilică se traduce Constantin și Elena. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Sfânn Ar
Icoana îi reprezintă pe cei trei sfinți ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, pictați frontal, în picioare. Cei trei sfinți binecuvântează cu dreapta, iar în stânga țin Evanghelia. Sfinții sunt îmbrăcați în veșminte arhierești și cu mitre pe cap. Fizionomiile sunt asemănătoare, doar sfântul Vasile, pictat la mijloc, are barba mai lungă decât ceilalți doi sfinți. Compoziția e delimitată în partea superioară de un brâu ornat cu motivul torsadei. Cromatica icoanei se compune din tonuri de roșu vermillon, ocru galben, alb, verde, albastru, negru și gri. Rama icoanei e profilată, bicromă și e formată din îmbinarea a patru baghete de lemn. Sticla e spartă în mai multe fragmente, iar din partea inferioară lipsesc trei fragmente de mici dimensiuni.
Icoana este una contemporană, fiind pictată pe lemn. În partea superioară este înscrisă, în slavonă, denumirea temei ilustrate. În registrul superior este ilustrat Dumnezeu Tatăl binecuvântând, în zona mediană este redată Sfânta Fecioară cu Pruncul Iisus în brațe, iar la stânga de sus în jos: Arhanghelul Mihail, 8 sfinți, așezați doi câte doi, la partea inferioară apostolii Pavel și Petru. În partea dreaptă îi întâlnim pe Arhanghelul Gavril, 8 sfinți așezați doi câte doi, dedesubt credincioșii Iov și Pimen. Pe versoul icoanei este înscris un text în grafie chirilică și numele localității Mahmudia. Cromatică: foiță aurie (fond și porțiuni din veșminte), roșu; maro; albastru; negru.
Suprafața icoanei este împărțită în trei registre suprapuse, de dimensiuni egale, încadrate în chenare(unul lat și două înguste). În registrul superior sunt redați, 3/4: Maica Domnului a Patimilor (cu 7 săbii înfipte inimă), Sfântul Nicolae și Sfântul Haralambie; Aureolele trasate cu o linie îngustă depășesc linia chenarului. Registrul II: Sfinți trei ierarhi - Grigore Bogoslov, Vasile cel Mare și Ioan Zlotoust ( în dialog, ținând Evanghelii în mână), veșminte arhierești. Central este redată Învierea, în reprezentarea iconografică a creștinilor ortodocși a coborârii lui Iisus la Iad, zdrobind prțile acestuia, pentru a salva sufletele binecredincioșilor din gura gheenei(stânga), în fundal, Noe și Ilie. Ultima casetă a acestui registru, Sfântul Daniil având crucea în mâna dreaptă și un rotulus în stânga; Registrul inferior: suită de sfinți: Sf. Muceniță. Elisaveta, Sf. Muceniță. Dotinia(?), Sf. Cuvios Miron, Sf. Muc. Feodor, Sf. Apostol Petru, patriarhul Nifon , Sf. Apostol Pavel, Sf. Prorooc Ioan, Sf. Cuvioasă Ksenia, Sf. Mucenică Ulita și sfântul mucenic Kirik. Fond auriu cu incizii, motive florale ample, borduri perlate la veșminte; Inscripții în dreptul fiecărui personaj și a fiecărei scene, cu litere chirilice. Cromatica: fond auriu (foiță aplicată pe grund), roșu, verde deschis, albastru, alb, negru.
Sfânta Treime; Încoronarea Fecioarei
Cei Sfinți Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul și Ioan Gură-de-Aur slujesc și săvârșesc Sfânta Liturghie împreună. Sunt înveșmântați în veșminte liturgice: sacos, felon și epitrahil mithră și aureolă. Cromatica veșmintelor este vie și luminoasă: roșu vermillon, orange-cărămiziu, galben-ocru și albastru ceruleum și bleu-ciel, verde și alb. Sfântul Vasile cel Mare are crucea în mâna dreaptă și binecuvântează și în mâna stângă ține Sfânta Evanghelie închisă. Sfântul Ioan Gură-de-Aur, central, tânăr cu barba brunetă, binecuvântează cu ambele mâini și are pe bedernița romboidală un chip de sfânt, element antrpomorf. Alături este Sfântul Grigorie care ține în mâna stângă cârja-sceptrul arhiepiscopală și binecuvântează. Fondul întregii tematici iconografice este albastru ceruleum în exterior și centrale bleu-ciel. Sfinții trei ierarhi sunt încadrați de coloane și arcade-bolți, schițându-se astfel structura arhitecturală de biserică. În registrul inferior este un un caroiaj alb-ocru, o lespede de fundație puternică - reprezentând credința creștin-ortodoxă. Cromatica este luminoasă și armonioasă: roșu vermillon, orange, verde spanac-avocado, galben-ocru, brun, albastru ceruleum și bleu-ciel, gri, alb și negru. Este o icoană de Valea Sebeșului. Inscripiția din româno-chirilică se traduce: Sfântul Vasilie Sfântul Ioan Sfântul Grigorie. Icoana este datată 1909.
Sfântul Mare Mucenic Haralambie, făcător-de-minuni și vindecător de boli, este cel mai bătrân mucenic din cei prăznuiți de creștini. Este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Central este pictat Sfântul, îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești, cu sacos roșu vermillon-cărămiziu și albastru cobalt bleumarin, cu dungi subțiri și dese albe și epitrahil verde, cu trei cruci albe și aureolă. Cu mâna dreaptă binecuvântează și cu mâna stângă ține Sfânta Evanghelie închisă și în lanț ciuma, reprezentată antropomorfic și zoomorfic - o vietate goală și diavol, cu trăsături umane, având o seceră în labele cu gheare. Ciuma, simbolizând boala incurabilă și moartea, are coarne de diavol, fiind, totodată și păcatul, patima, aducătoare de moartea duhovnicească. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de elemente de arhitectură ecclesială: arcadă și boltă. Fondul central este cerul albastru ceruleum, cu elemente decorative astrale, stele albe și roșii. Cromatica este deosebită: roșu vermillon, albastru ceruleum, cobalt și regal, verde spanac-avocado, cafeniu, alb, negru. Icoana este de Țara Făgărașului. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sfântul Haralambie. Icoana aparține Anei Deji, din Făgăraș.
Răstignirea
Sfânta Treime
Sfântul Mina
Sfântul Mare Mucenic Haralambie, făcător-de-minuni și vindecător de boli, este cel mai bătrân mucenic din cei prăznuiți de creștini. Este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Central este pictat Sfântul, îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești, cu sacos, felon, epitrahil, aureolă, pictate cu roșu vermillon, roz-zmeuriu, galben-muștar și albastru bleu-ciel și ceruleum. Cu mâna dreaptă ține Sfânta Evanghelie închisă și cu mâna stângă ține în lanț ciuma, reprezentată antropomorfic - o femeie goală, cu coarne de diavol. Ciuma, simbolizând boala incurabilă și moartea, are coarne de diavol, fiind, totodată și păcatul, patima, aducătoare de moartea duhovnicească. În registrul superior, în dreapta și în stânga sfântului ierarh, sunt două plante cu flori uriașe, realizându-se o paralelă cu Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, redați în registrul superior îndepărtat. Sfinții Arhangheli, purtători de aripi albe și galbene, susțin aureola Sfântului Haralambie. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Haralambie ciuma. Cromatica este frumoasă și armonioasă: roșu, albastru bleu-ciel, roz zmeuriu, galben-muștar, chihlimbar, verde spanac-avocado, alb, negru. Fondul icoanei este cerul albastru ceruleum cu stele albe și roșii. Pe laterale, icoana este încadrată de un chenar decorativ, format dintr-o bordură roz cu o linie șerpuitoare neagră. În registrul inferior, este o pardoseală dintr-un caroiaj alb-albastru ultramarin-indigo. Icoana este din Țara Oltului.
Sfântul Haralambie
Maica Domnului Împărăteasă a Cerurilor îl ține în brațe pe Pruncul Iisus Hristos. Maica Domnului este îmbrăcată cu mantie cu maforion roșu vermillon, cu interiorul căptușit cu verde-brad și cu marginile manșetelor bej-bronzii. Poartă aureolă și coroniță de împărăteasă. Pruncul Iisus Hristos este îmbrăcat cu ocru și gri, are aureolă și ține în mâna dreaptă pe genunchi Sfânta Evanghelie și arată cu mâna stângă către Maica Domnului. În registrul superior îndepărtat sunt ocrotitori și păzitori Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, așezați cu picioarele pe nori rotunzi, albi. Sfinții Arhangheli așează coronița de împărăteasă pe capul Maicii Domnului. Fondul icoanei este cerul albastru ultramarin. Tematica este deosebită și frecvent întâlnită în Țara Oltului. Cromatica este armonioasă, caldă și luminoasă: roșu vermillon, verde spanac-avocado, verde brad, galben-ocru, albastru bleu-ciel, cobalt, alb, negru.
Icoaată
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă, de formă dreptunghiulară în ax vertical. De o parte și de alta a unei cruci treflate, plasată pe un promontoriu, sugerând Golgota, sunt reprezentați Constantin și Elena. Conturul brațelor superioare este încadrat de o zonă incandescentă în culori intunecate. Sfinții redați în picioare, 1/1, susțin cu o mână crucea. Poartă veșminte împărătești bizantine, destul de simple, cu câteva elemente decorative (romb, val, spirală). Pe cap coroane înalte, deschise. Carnația roz, fețele ușor disproporționate; sfânta Elena are părul acoperit; Constantin are barba scurtă , părul brun-roșcat. Chenar pe laturile verticale, superior bandă ondulată. Spațiul rămas până la ramă decorat cu benzi oblice de culoare galbenă. Culoarea de fond este înlocuită în transparența sticlei de foița argintată. Desenul ușor stângaci, tușele groase, fețele expresive. Paleta cromatică: alb, verde, negru, galben, verde închis, brun-roșcat, fond gri-argintiu. Rama, lată , profilată, din lemn de brad, vopsită cu maro. Capac din lemn, pe dos, cu inel metalic pentru agățare.
Icoastri
Icoa
Piesa este o icoană împărătească ce a fost amplasată în biserică, în cadrul iconostasului sau în interiorul unuei troițe. Sunt redați, conform canoanelor bizantine, sfinții împărați Constatin și Elena, în picioare, sub brațele crucii Răstignirii descoperită de împărăteasa Elena la Ierusalim. Cei doi împărați sunt îmbrăcați în veșminte împărătești, cu coroane pe cap. Împăratul tânăr, cu părul castaniu, ondulat, înveșmântat cu mantie roșie decorată cu motive fitomorfe stilizate, tunică bleu cu galon lat, decorat cu motive fitomorfe. În mâna dreaptă ține un sceptru. Împărăteasa poartă mantie verde și tunica roșie, pe sub coroană o eșarfă albă.În mâna stângă ține cuiele Răstignirii. Pe capătul crucii se află inscripția INRI, iar peste brațele orizontale o eșarfă albă pe care este scris textul "Prin acest semn vei învinge", care i s-a revelat împăratului Constantin. Fond bleu închis, cu o linie de chenar albă, subțire, la fel cu inscripția scrisă în partea de sus. Paleta cromatică este variată, dar nu foarte armonioasă, culorile reci. Pictura este realizată de un pictor contemporan cu școală, autorul picturii unor biserici și icoane. Rama este profilată, lată, alcătuită din patru stinghii îmbinate oblic la colțuri, bătută în cuie metalice,culoare brun roșcat. În partea de sus este adăugată o porțiune semicirculară, cu margine din placaj îngust, montat transversal. Pe fondul bleu închis al acesteia este pictat un heruvim cu aripile întinse, chip sobru, cu păr blond, ochi negri, gura roșie. În partea de jos a piesei, două cuie mari de fier cu care era fixată. Face parte din același iconostas sau troiță cu nr. 50546.
Icoana reprezintă un sfânt, (Grigorie, după cum spune inscripția.) cu mâinile aduse spre piept, veșmânt lung, arhieresc, aureolă care a avut probabil culoare. În spatele sfântului un munte stilizat. Pe spate se văd câteva încercări de figuri, la fel cu cea de pe față, schematice. .
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este așezat călare pe un cal alb, cu șaua și elementele de harnașament albastre, omorând balaurul albastru-gri cu lancea, pe care o ține cu amândouă mâinile. Balaurul este pictat cu albastru-gri, având corpul de reptilă. Fondul este albastru bleu-ciel, în registrul superior și roșu-galben-albastru, în cel inferior, în centrul icoanei ușor întrepătrundu-se toate culorile. Se remarcă un câmp deosebit galben, cu tușe subțiri albastre paralel-oblice. Tunica Sfântului Mucenic Purtător de Biruință este roșie cu verde, având pantalonii albaștri și cămașă de cavaler roșie. Mantia fluturândă a Sfântului Mucenic este albastră-regal. În registrul superior, pe cer, sunt 9 elemente florale roșii cu frunze lungi verzi, echilibrând întreaga compoziție. Rujele din ghirlanda decorativ-ancadratoare au motivul zăluței albe în interior. Fiind o icoană de Nicula, imaginea picturală este armonioasă, cu un desen simplu, curat. Cromatica este armonioasă; roșu vermillon-roz, albastru bleu-ciel și cobalt, verde brad, ocru, brun, gri, alb și negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Gheorghe. Icoana este de Nicula-Gherla.
Pictorm
Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are crucea și o ramură de finic verde brad, în mâna dreaptă. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vermillon, cu interiorul căptușit cu verde, vernil, crem și galben, cu sacosul alb ivoriu, cu dungi crem-bej. Sacosul este alb ivoriu crem-bej, cu danteluță și guleraș galben. Sfânta Cuvioasă are părul negru lung, ondulat, lăsat pe umeri, coroană roșie și aureolă. Fondul icoanei este cerul albastru-negru întunecat, în registrul superior și un câmp înalt luminos de grâu galben-copt, în registrul mediu și inferior, de culoare ocru-muștar. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ geometrizant alb și unul paralel, fitomorf, format dintr-o ghirlandă de 6 ruje - margarete, cu petale roșii. Ghirlanda excelează prin delicatețea desenului și bogăția cromatică armonioasă. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, albastru-negru, verde forest, kaki, vernil-măr, olive, bej-crem, negru, galben chihlimbar, ocru, muștar, negru, alb. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Icoana îi reprezintă pe cei doi Apostoli Sfinții Petru și Pavel, Petru cu cheile Împărăției Cerești în mână și pe Pavel cu sabia Cuvântului în mână, susținând împreună chivotul unei biserici, simbolul Bisericii sobornicești și apostolești. Au mantiile roșii și veșmintele în combinație de verde și gri. Fondul icoanei este auriu, în partea superioară și gri-albastru în registrul inferior. Cheile și crucea sunt simboluri puternice. Se creează astfel un triunghi de semnificații teologice: crucea-chivotul de biserică-cheile Raiului. Chipurile sunt foarte expresive, cu trăsături fine. Compoziția este rezistentă și cromatica foarte armonioasă: roșu vermillon, verde, albastru, brun, griș, alb, negru, auriu. Icoana este din Țara Făgărașului, din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Ar putea să fie o icoană pictată în stilul întrepătruns al lui Savu Moga și Ioan Pop de Făgăraș. Inscripția în româno-chirilică Sf Petru Sf Pavel este pe chivotul bisericii ridicat de sfinții apostoli.
Icoana îi reprezintă pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, pictați frontal, în picioare, în veșminte lungi și asemănători unul cu celălalt. Amândoi arhanghelii țin spre miljoc o sferă, iar sfântul arhanghel Mihail ține în mâna dreaptă o sabie. Fondul icoanei e compus din nori stilizați în partea inferioară a compoziției și ornamente din registrul vegetal în partea superioară. Cromatica icoanei se compune din tonuri de roșu, ocru, alb, verde, albastru, maro, negru și gri. Rama icoanei e profilată, băițuită și e formată din îmbinarea a patru baghete de lemn.
Sfinții Împărați Constantin și Elena
Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are crucea în mâna dreaptă, binecuvântând, și o ramură de finic verde, în mâna stângă. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vermillon-cărămiziu, cu interiorul căptușit cu verde-mușchi de pădure, verde de China, și brun-acajou. Sacosul este alb-crem cu danteluță și guleraș galben-chihlimbar. Sfânta Cuvioasă are părul negru lung, lăsat pe umeri, coroană roșie cu verde, ca de catifea și aureolă. Fondul icoanei este alb-zinc, cu o traversă în spațiul superior, înconjurându-o pe Sfânta Paraschiva cu doi trandafiri mari și roșii, bogați în frunze, de-a dreapta și de-a stânga Sfintei Cuvioase. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon-cărămiziu, alb-zinc, crem-bej, galben-ocru, verde mușchi-de-pădure, verde de China, gri-verzui, bej-crem, bronziu, negru, alb zinc. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Icoana îl reprezintă pe sfântul Gheorghe omorând balaurul, în varianta mai elaborată, în care apare și fata de împărat și elemente etnografice locale. Sfântul, călare pe cal alb, plasat central. Veșmintele sunt asemănătoare celor ale soldaților chezaro-crăiești, cizme înalte, tunică scurtă, zale, mantie roșie fluturând în vânt. Are capul descoperit, plete lungi, castanii, ochi mari, gura roșie, trăsăturile bine definite, expresive. În mână ține o suliță lungă, cruciformormă,aurită, cu care omoară balaurul înaripat, căzut la pământ, scoțînd limbi ascuțite. Calul este alb, capul mic, coada înnodată. Relieful este realizat prin linii albe) și vrâste de culoare(verde, galben,roșu), marcate cu motive fitomorfe. Câmp albastru închis, înviorat de o floare roșie. În partea stângă, în plan îndepărtat, în fața palatului sugerat printr-o clădire simplă,albă, înaltă, cu acoperiș de olane roșii, se află fata de împărat pe care o salvează sfântul conform legendei. Întreaga compoziție este încadrată de un chenar rectangular de culoare roșie, decorat cu o spirală de nuanță asemănătoare și mici ovale hașurate cu alb. Desenul complicat, tușa groasă, culorile intense, asemănător vitraliilor. Umplerea cu culoare neglijentă indică o producție de serie. Rama din lemn de brad, cafeniu închis, decorată unda apei. Dosul este realizat din două scândurele de brad dispuse orizontal.
Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași este redată central, în picioare, având crucea în mâna dreaptă și cu mâna stângă dăruiește pace, ca printr-o atingere mângâietoare de binecuvântare, cu o ramură aurie de finic. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vermillon, cu interiorul căptușit cu vișiniu-stacojiu, galben și verde fin-dungat cu alb. Peste maforiomul roșu, sfânta cuvioasă are coroniță și aureolă. La gât, veșmântul este închis printr-o fibulă-broșă. În registrul superior, de-a stânga și de-a dreapta, este câte un înger păzitor, serafim, în locul destinat mai precis, de obicei, Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Fondul icoanei este împărțit într-un registru superior de cer albastru regal și un registru inferior format din câmpuri de crem-bej și galben, dispuse paralel, alternativ cromatic. Compoziția este elaborată și detaliile se întrepătrund armonios cu alternanța cromatică: roșu vermillon, roșu stacojiu, galben chihlimbar, albastru regal și bleu-ciel, verde-văratic și nuanța spanac-avocado, crem, bej, negru, alb. Icoana este încadrată pe laterale de chenar decorativ lat verde, cu margine bronzie și elemente florale stilizate - ruje roșii. Este o icoană cu aer luminos, specific Țării Oltului. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sfânta Paraschiva.
Icoana reprezintă Sfânta Treime și Încoronarea Maicii Domnului central și secundar Botezul Domnului și Sfântul Apostol Petru. Dumnezeu-Tatăl are sceptrul Împărăției Cerurilor, asemenea unui crin de bronz și Dumnezeu-Fiul are Crucea pe umăr. Maica Domnului este ridicată în timpul de rugăciune și ascultare, smerenie și primire de bunăvoie. Dumnezeu-Tatăl, Dumnezeu-Fiul și Maica Domnului sunt înveșmântați în roșu vermillon-orange, alb și albastru bleu-ciel și verde. În registrul îndepărtat superior este cerul albastru, Dumnezeu-Fiul ține pe brațul stâng Crucea, iar Maica Domnului are mâinile împreunate în cruce pe piept. Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu-Fiul așează împreună coroana de împărăteasă a Cerurilor pe capul Fecioarei Maria. În registrul superior, printr-o mandorlă de nouri și un disc de raze solare, deschizându-se cerurile, se coboară Sfântul Duh, sub forma unui porumbel, pe un mănunchi de raze de lumină. Maica Domnului este încoronată ca Împărăteasa Cerurilor de către Dumnezeu-Tatăl și Dumneteu-Fiul. În colțurile superioare stânga-dreapta sunt 2 îngeri serafimi. În registrul inferior, în câte două medalioane ovoidale sunt Botezul Domnului Iisus Hristos și Sfântul Apostol Petru, având Cheile Împărăției Cerurilor. Sunt două tematici iconografice secundare, dar care completează armonios și simetric tematica centrală. Inscripția din româno-chirilică se traduce IC XC Iisus Hristos Tatăl MP Maica Domnului Sfânta Treime Botezul Sf Petru. Cromatica este luminoasă și armonioasă: roșu vermillon, albastru bleu-ciel, galben, alb, auriu, negru. Trăsăturile chipurilor sunt rafinat desenate. Fondul icoanei este cerul albastru ultramarin decorat de mandorle de nouri rotunzi albi-bej-crem, văzduhul fiind bogat în Duhul Sfânt. Este o icoană de Țara Oltului.