Works depicting Saint
289–324 of 433 works · most celebrated first
Sfântul Mare Mucenic Haralambie, făcător-de-minuni și vindecător de boli, este cel mai bătrân mucenic din cei prăznuiți de creștini. Este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Central este pictat Sfântul, îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești, cu sacos verde-turcoaz, mantie și epitrahil roșu vermillon, omofor cu broderie bronzie, cu mithră și aureolă. Cu mâna dreaptă binecuvântează și cu mâna stângă ține în lanț ciuma, reprezentată antropomorfic și zoomorfic - un animal cu solzi, labe cu gheare și cap de diavol, cu trăsături umane. Ciuma, simbolizând boala incurabilă și moartea, are coarne de diavol, fiind, totodată și păcatul, patima, aducătoare de moartea duhovnicească. Sfântul Haralambie este încadrat de elemente arhitectonice, ziduri de cetate, biserici, case, coloane cu boltă. Icoana se înscrie, ca și realizare artistică în Țara Făgărașului, fiind pictată de Matei Țimforea, datată 1872. În registrul inferior, sunt mai multe personaje: 8 în partea dreaptă a sfântului și 3 în stânga, ieșind vindecați, prin minunile sfântului, de sub puterea diabolică a bolii.Cromatica este armonioasă; roșu vermillon, bronziu, verde turcoaz, gri albăstrui. În registrul superior, este Dumnezeu-Tatăl binecuvântând și un înger punând cununa de mucenicie pe capul sfântului vindecător. Fondul este în registrul superior gri-violaceu-albăstrui, iar în cel inferior verde-turcoaz. Icoana este spartă în registrul superior.
Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are o cruce și ramură de finic verde, nuanța algelor în mâna dreaptă. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vermillon-corai cu interiorul căptușit cu verde-mușchi de pădure și bordură galbenă-chihlimbar. Sacosul este alb-crem cu danteluță, guleraș și dungi. Sfânta Cuvioasă are părul negru lung, lăsat pe umeri, coroană roșie-roz cu verde-brad și aureolă brun-bronzie. Fondul icoanei este cerul albastru cobalt în registrul superior-mijloc și un câmp alb-crem, ancadrator întregii compoziții. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de 5 ruje mari orange-cărămizii cu frunze verzi. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon-orange, corai, albastru cobalt-ceruleum, verde alge, mușchi de pădure, bej-crem, bronziu, galben-solar, negru, alb zinc. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Este o icoană de iconostas din Biserica din Cărpiniș, Roșia Montană, județul Alba. Sfântul Mare Ierarh Nicolae Făcătorul de minuni este redat central, în picioare, frontal, ținând în mâna stângă Sfânta Evanghelie închisă și binecuvântează cu mâna dreaptă. Veșmintele arhierești liturgice ale sfântului ierarh sunt într-o alternanță cromatică de acajou-stacojiu-crem-bej-alb. Epitrahilul, patrafirul este crem-auriu, cu patru cruci negre pe el, sacosul este crem ornamentat cu elemente decorative punctiflorale orange. Felonul de arhiereu este acajou-stacojiu, cu drapaje luminoase. Are părul ondulat și barba albă, aureola este largă și aurie-bronzie. Gestul Sfântului Nicolae de-a ține epitrahilul îndoit pe brațul stâng, sub Sfânta Evanghelie este de o frumusețe picturală deosebită. Fondul icoanei este orange-luminos, decorat cu câteva elemente astrale - steluțe albe. Icoana are un chenar decorativ dublu-paralel verde olive în interior și brun-acajou înspre exterior. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Nicolae. Cromatica este armonioasă, senină, vie: roșu vermillon-stacojiu, verde gri-olive, orange luminos, brun, bej, bronziu, stacojiu, brun-acajou, alb, negru. Icoana este deosebită, fiind valoroasă atât prin desenul rafinat, cât și prin cromatica exemplară. Icoana este pictată de Popa Ivan Zugravul din Rășinari, Mărginimea Sibiului. Icoana este datată 1718, prima jumătate a secolului al XVIII-lea.
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical.Compoziția îi reprezintă pe Sfinții Împărați Constantin și Elena 3/4, în picioare, din ușor semiprofil, sub brațele crucii pe care o susțin, crucea pe care a fost răstignit Isus, găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim. Amândoi au plete castanii, lăsate pe umeri, coroane sub formă de tocă, veșminte identice(cămașă albă cu vrâste verzi, și mantii roșii). Sf. Constantin ține în mâna liberă o cruce, mama sa o ramură verde. Fețele diforme, ochii negri cu umbre gri. Crucea, axul de simetrie al compoziției, pictată multicolor, are brațele trilobate . Câmp alb, cu excepția zonei ocru de la baza crucii. Chenar din tulpini de ruje roșii, dispus pe cadrul rectangular. Icoana este caracteristică fazei târzii a picturii din zona Nicula-Gherla, caracterizată prin aglomerarea compoziției cu elemente florale și decorative, fețele diforme, câmpul bicolor, lipsa foiței, calitatea mai prostă a materialelor. Paleta cromatică este totuși armonioasă.Suportul pictural crăpat.. Rama profilată, din lemn de brad, pictată cu negru și încheiată oblic; Pictura ușor exfoliată;Dosul - placaj.
Sfântul Arhanghel Mihail, unul dintre mai-marii voievozi ai oștilor-cerești, este reprezentat stând cu picioarele pe o mandorlă de nouri rotunzi albaștri bleu-ciel. Îngerul, Sfântul Arhanghel Mihail, este numit și slujitorul Legii. Este îmbrăcat în haine de oștean militar, cavaler, cu pantaloni albaștri-cobalt și tunică-vestă galbenă-albă, cu elemente decorative punctiforme și mantie roșie fluturândă. Are aripile de înger, pictate cu albastru și verde, poartă în mâna dreaptă spada-biruinței și cu mâna stângă ridică o torță arzând-luminândă. Mantia roșie este împodobită armonios cu elemente florale minuțios realizate punctiform. Fondul icoanei este ocru-luminos, auriu-bronziu. Întreaga tematică iconografică este încadrată de un chenar deorativ geormetrizant, format din linii unduitoare, șerpuitoare, albe, împreunate în motivul lanțului. Cromatica armonioasă este alcătuită din: albastru cobalt, albastru bleu-ciel, roșu vermillon, ocru-auriu-bronziu, roz, gri, bej, brun, verde-brad, alb, roșu. Icoana este pictată de Popa Sandu din Iernuțeni. Icoana este datată 1806, fiind rară și deosebită din punct de vedere artistic, estetic, pictural și teologic. Inscripția din româno-chirilică se traduce Arhanghel Mihail.
Maica Domnului ține în brațe Pruncul Iisus Hristos, care arată cu mâna dreaptă înspre Maica Domnului, prezentându-ne-o. Maica Domnului este înveșmântată în mantie cu maforion roșu-stacojiu, cu interiorul verde-olive și ciupag brodat auriu-bronziu. Veșmântul este de o eleganță deosebită. Pruncul Iisus Hristos este înveșmântat cu sacos și omofor alb-rozaliu, de asemenea, cu omofor brun-ocru, cu coroană și aureolă pe cap. Maica Domnului cu mâna dreaptă ni-L arată pe Mântuitorul Iisus Hristos ca fiind Calea. Adevărul și Viața, este tip Hodighitria. Fondul icoanei este verde-olive foarte deschis, până la transparent, verdele fiind culoarea Duhului Sfânt. Cromatică: roșu stacojiu, brun, acajou, brun-ocru, brun, bej, alb, verde-olive, negru. Icoana este încadrată și de un chenar decorativ-geometrizant-ramă brun-ocru. Inscripția din româno-chirilică se traduce MP IC XC Maica Domnului Iisus Hristos. Icoana este de iconostas. Desenul, cromatica, compoziția, fondul, încadrarea, trăsăturile chipurilor sunt deosebit de frumoase. Pe ramă pictată pe aceeași bucată de lemn, în colțurile superioare, stânga-dreapta, sunt Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Icoana se remarcă mult și prin supradimensionarea capului-chipului, maforiomului și aureolei Maicii Domnului, care parcă vor să iasă din încadrarea icoanei propriu-zise, accentuându-se ocrotirea și aplecare înspre noi, întreaga icoană fiind ca un acoperământ pogorât. Icoana aparține autorului Ivan Zugravul din Rășinari.
Domnul Iisus Hristos primește Botezul, în râul Iordanului, din partea Sfântului Mare Prooroc și Înaintemergător Ioan Botezătorul, care se află în dreapta Mântuitorului. Mântuitorul este înfășurat cu o pânză de culoare brună-bronzie împrejurul șoldurilor și a coapselor. În stânga Lui, este un grup de îngeri evlavioși, care Îl așteaptă cu două ștergare albe gata să înveșmânteze Trupul Domnului. Sfântul Ioan Botezătorul este îmbrăcat cu o mantie brună-bronzie și un himation alb-brun sau o haină din păr de cămilă. Cerurile de culoare brun-gri-aurie sunt deschise și izvorăște o rază de lumină, pe care se pogoară porumbelul, simbolul Sfântului Duh, pe creștetul Mântuitorului. Mandorla de nouri rotunzi, care permite deschiderea Cerurilor au o alternanță cromatică de brun-acajou și verde. Cromatica este specifică Țării Făgărașului: auriu, verde kaki, bej, gri, ocru, brun-nisipiu, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Botezul IC XC Iisus Hristos. Icoana este datată 1866 și este atribuită lui Savu Moga, din Arpașu de Sus, Țara Făgărașului.
Sfinții Constantin și Elena
Sfinții Trei Ierarhi și Sfântul Nicolae
Sfântul Dumitru
Sfântul Ierarh Nicolae cu Sfinți pe chenar
Icoaezeneapt
Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are crucea brun-neagră în mâna dreaptă, binecuvântând, și o ramură de finic verde, nuanța algelor în mâna stângă. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vermillon-orange cu interiorul căptușit cu verde-mușchi de pădure și franjuri brun-bronzii. Sacosul este alb-crem cu danteluță, guleraș și dungi. Sfânta Cuvioasă are părul negru lung, lăsat pe umeri, coroană roșie cu verde-brad și aureolă brun-bronzie. Fondul icoanei este cerul albastru cobalt în registrul superior-mijloc și un câmp alb-crem, ancadrator întregii compoziții. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de 5 ruje mari orange-cărămizii cu frunze verzi. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon-orange, albastru cobalt-ceruleum, verde alge, mușchi de pădure, bej-crem, bronziu, galben-solar, negru, alb zinc. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Cei Trei Sfinți Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul și Ioan Gură-de-Aur slujesc și săvârșesc Sfânta Liturghie împreună. Sunt înveșmântați în veșminte liturgice: sacos verde-alb-verde, felon roșu vermillon, epitrahil verde cu câte patru cruci. Sfântul Vasile cel Mare are Sfânta Evanghelie în mâna dreaptă. Sfântul Ierarh Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul Binecuvintează. Cei trei Sfinți Ierarhi stau cu picioarele pe perinițe rotunde de culori alternative: roșu, verde, alb. Fiecare sfânt ierarh este încadrat de două coloane și o boltă de biserică. Sunt prezente elemente arhitectură bisericească. Fondul registrului superior este albastru. Cromatica este luminoasă și armonioasă: verde, alb, roșu vermillon, roșu, albastru, negru. Este o icoană specifică picturii de Țara Făgărașului, cu un desen fin cu conturul negru și cromatica pastelată. După stilul picturii întregii compoziții, icoane poate să aparțină lui Matei Țimforea.
Sfântul Mare Mucenic Haralambie, făcător-de-minuni și vindecător de boli, este cel mai bătrân mucenic din cei prăznuiți de creștini. Este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Central este pictat Sfântul, îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești, cu sacos roșu și epitrahil verde olive, cu patru cruci și aureolă. Cu mâna dreaptă binecuvântează și cu mâna stângă ține în lanț ciuma, reprezentată antropomorfic și zoomorfic - un animal și diavol, cu trăsături umane, având o seceră în labele cu gheare. Ciuma, simbolizând boala incurabilă și moartea, are coarne de diavol, fiind, totodată și păcatul, patima, aducătoare de moartea duhovnicească. În registrul inferior, în dreapta și în stânga sfântului ierarh, sunt elemente de arhitectură și fitomorfe, biserici, ziduri, case și copaci. În registrul superior, în colțurile din stânga și dreapta Sfântului, sunt Maica Domnului și Dumnezeu binecuvântând, fiind așezați pe mandorle de nouri albe. Cromatica este deosebită: roșu vermillon, albastru regal, verde olive, brun-bronziu, cafeniu, alb, negru. Icoana este de Țara Făgărașului, este datată 1893. Întreaga compoziție este foarte bine-organizată, cu o spațializare armonioasă, scenografie impresionantă. Icoana este pictată de Matei Țimforea.
Icoana este pictată pe sticlă, având menționat cuvântul „Nicolae” în românește cu caractere latine. Aceasta este o pictură în ulei, datând din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Icoana este înrămată cu o bordură din lemn de esență moale, vopsit în negru. În partea superioară la mijloc rama prezintă un orificiu pentru atârnare. Pe spate icoana este întărită cu o placă din lemn de esență moale, fixată cu holdșuruburi. În partea superioară, cu o tablă, este fixată o sârmă pentru atârnare de cui. Cromatică: negru, alb, maro, galben, roșu, cărămiziu, albastru.
Icoana îi reprezintă pe Arhanghelii Mihail și Gavriil 3/4 pe un suport de lemn dispus în ax orizontal. Ambii arhangheli sunt înveșmântați identic, cu tunici bleumarin închise la gât și mantii lungi, roșii. Fețele copilărești, ușor disproporționate, cu o expresie veselă. Mihail are părul castaniu blond, scurt, redat pictural Gavriil îl are strâns în coadă pe spate.Sunt ușor întorși unul spre altul, susținând cu câte o mână globul cruciger, în cealaltă având unul sabia de foc ridicată, celălalt o ramură de crin alb. Aureolele de culoare mai deschisă, sunt mărginite de un chenar alb îngust. Fond întunecat. Inscripția prescurtată scrisă cu litere albe(sus). Icoana este lucrată de un zugrav experimentat, dar se observă stângăcii și disproporții Stilul este influențat de pictura apuseană și cea pe sticlă. Rama profilată, fixată în cuie de lemn.
Sfânta Treime; Sfânta Troiță, Filoxenia, Cina de la Mamvri
Icoana este un prăznicar, cu patru scene, fiind împărțită de o cruce, asemenea unei ferestre. Icoana are pictura deteriorată, fiind mari pierderi de culoare, astfel scenele iconografice nefiind foarte clar dezvăluite. În registrul superior, pornindu-se prezentarea în ordinea acelor de ceasornic, prima este Acoperământul Maicii Domnului, minune săvârșită în Biserica din Vlaherne, unde toți sfinții și oamenii sunt luați sub Acoperământul omoforului Maicii Domnului. Următoarea scenă îi reprezintă pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, întemeietorii Bisericii sobornicești și apostolicești. În registrul inferior sunt Sfinții Mari Mucenici Dimitrie Izvorâtor de Mir și Gheorghe Purtător de Biruință. Trăsăturile chipurilor sfinților sunt expresive. Cromatica este armonioasă, chiar dacă este sumară și mai săracă, prin deteriorare: brun, cafeniu, bej, crem, alb, negru.
În centrul icoanei este Crucea aurie-bronzie, ornamentată cu elemente decorative romboidale, roșii și verzi, cu grilaj alb, susținută fiind de Sfinții Împărați întocmai cu apostolii. În dreapta crucii este Sfântul Împărat Constantin și în stânga este Împărăteasa Elena, mama sa. În spatele Crucii este un spațiu alb izvorâtor de lumină și două elemente vegetale, asemenea unor martori - îngeri păzitori. Crucea găsită este susținută cu bucurie de cei doi sfinți. Veșmintele Sfinților Constantin și Elena sunt într-o combinație de roșu vermillon și verde brad, alb fin-dungate. Spațiul alb de lumină duce gândul la Crucea de lumină apărută pe cer In hoc signo vinces - prin acest semn vei învinge. Icoana este bogat ornamentată de culoare, lumină și detalii semnificative, elemente decorative geometrizante - romburi și caroiaje albe. Fondul icoanei este cerul senin, albastru regal deschis. Întreaga compoziție este încadrată armonios de un chenar decorativ geometrizant și fitomorf, format din rujele de Nicula. Cromatica este armonioasă și senină: roșu vermillon, galben-ocru, albastru regal, verde brad, alb, negru. Icoana este de Nicula.
Sfântul Mucenic Dimitrie
Coborârea de pe cruce
Maica Domnului este reprezentată ținând în brațe Pruncul Iisus Hristos care ține cu mâna dreaptă Sfânta Scriptură pe genunchi și Binecuvântează cu mâna stângă, arătându-ne-o pe Maica Domnului. Maica Domnului arată calea cu mâna stângă, deci este Hodighitria. Maica Domnului este înveșmântată în mantie cu maforion roșu vermillon, cu interiorul verde fin-dungat cu alb, are coroniță de Împărăteasa Cerurilor, salbă de aur și aureolă. Pruncul Iisus Hristos este înveșmântat în auriu ocru-brun-bronziu, cu fine nervuri-striații verzi și alb-albastre, are părul mai lung, până la umeri și are aureolă. Fondul icoanei este cerul de culoarea albastru ultramarin bleumarin. În registrul superior, de o parte și de alta, sunt Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, susținând coronița de Împărăteasă. Sfinții Arhangheli au și globul pământesc cu crucea, simbolul chivotului sfințit. Au aripile verzi și stau îngenuncheați pe mandorle de nouri rotunzi albi-crem. Cromatica este armonioasă și caldă: roșu vermillon, alb, albastru bleu-ciel, verde kaki, auriu, ocru-brun-bronziu. Icoana este de Țara Oltului.
Icoana îl reprezintă pe Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, traversând Cerurile, în carul de foc, tras de doi cai roșii. Sfântul este îmbrăcat în straie brun-negre și mantie roșie și mână caii roșii cu aripi bronzii. Chipul Sfântului Ilie este unul ascetic, asemenea Sfântului Ioan Botezătorul. În registrul inferior sunt Sfântul Prooroc Elisei, ucenicul Sfântului Ilie, care prinde cojocul aruncat și un țăran plugar, care se ține de carul de foc al sfântului prooroc. Cele două registre paralele, cerul și pământul, sunt despărțite de un lanț din nouri albi-negrii, o mandorlă, care lasă Cerurile să se deschidă. Asemenea țăranului plugar, care ară pământul, așa și Sfântul Ilie Tesviteanul ară Cerurile cu carul de foc și biciul în mână. Cerurile albastru-întunecate, de apus de soare, au firicele roșiatice, iar câmpurile albastre au denivelări și movile roșiatice, astfel în registrul inferior, pământul este reprezentat pe straturi și benzi cromatice alternative de brun, kaki, roșu, albastru și alb. Întreaga narațiune este segmentată de lanțuri de nouri, mandorle mari sau mici, albe sau aurii. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sfântul Prooroc Ilie. Compoziția este amplă, dezvoltată pe registre și relații între personaje. Compoziția este încadrată de un chenar fitomorf, format dintr-o ghirlandă de flori roșii, frunze negre. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, roz, albastru violaceu, gri, brun, cafeniu, verde kaki, negru, alb. Icoana aparține lui Matei Țimforea, Cârțișoara, Țara Făgărașului. Icoana este datată 1877.
Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași este așezată pe tron împărătesc, având crucea în mâna dreaptă. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vermillon, cu interiorul căptușit cu galben și albastru. Peste maforionul roșu, sfânta cuvioasă are coroniță și aureolă. În spatele tronului, stânga și dreapta, este câte un înger păzitor. În registrul superior este un segment de ghirlandă decorativă, cu flori și frunze. Fondul icoanei este împărțit în o treime de cer albastru și doua treimi vegetație de deal verde, lipite prin stele albe. Stelele sunt desenate asemenea unor floricele stilizate. Compoziția este elaborată și detaliile se întrepătrund armonios cu alternanța cromatică: roșu vermillon, galben, albastru, verde, alb. Este o icoană cu aer luminos, specific Țării Făgărașului. Inscripția în chirilică este pe albastrul cerului, în traducere Sfânta Paraschiva. Cromatica: albastru, roșu vermillon, galben, ocru, verde olive, alb, negru.
Domnul Iisus Hristos primește Botezul, în râul Iordanului, din partea Sfântului Mare Prooroc și Înaintemergător Ioan Botezătorul, care se află în stânga Mântuitorului. Mântuitorul este înfășurat cu o pânză de culoare brună-bronzie împrejurul șoldurilor și a coapselor. În dreapta Lui, este un grup de îngeri evlavioși, care Îl așteaptă cu două ștergare albe gata să înveșmânteze Trupul Domnului. Sfântul Ioan Botezătorul este îmbrăcat cu o mantie brună-bronzie și un himation alb-brun sau o haină din păr de cămilă. Cerurile de culoare brun-gri-aurie sunt deschise și izvorăște o rază de lumină, pe care se pogoară porumbelul, simbolul Sfântului Duh, pe creștetul Mântuitorului. Mandorla de nouri rotunzi, care permite deschiderea Cerurilor au o alternanță cromatică de roșu-vermillon și verde. Cromatica este specifică Țării Făgărașului: auriu, roșu vermillon, verde kaki, bej, gri, ocru, brun-nisipiu, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Botezul IC XC Iisus Hristos Ioan. Icoana este datată 1868 și este atribuită lui Savu Moga, din Arpașu de Sus, Țara Făgărașului.
Soborul Sfinților Mucenici
Sfântul Ioan cu mielul
Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are crucea brun-bronzie în mâna stângă, binecuvântând, și o ramură de finic, bogată în frunze, în mâna dreaptă. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vermillon, cu interiorul căptușit cu gri și brun-bronziu, cu bordura de dantelă verde-galbenă. Sacosul este alb-zinc cu dungi roșii-albastre, dispuse în formă de aripi paralele, cu danteluță și guleraș gri-verzui. Sfânta Cuvioasă are părul negru lung, lăsat pe umeri, coroană roșie cu gri-verzui și aureolă luminoasă. Fondul icoanei este cerul albastru bleuciel, în registrul superior și un câmp luminos de galben-chilimbar, în registrul inferior. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă formată din 12 ruje roșii, dispuse acoperitor asemenea unei arcade-bolți. Inscripția din româno-chirilică se traduce Paraschiva. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, orange, albastru cobalt și bleu-ciel, verde forest și smarald, bronziu, negru, alb zinc. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Gherla.
Sfântul Ilie
Sfân
Icoana îl reprezintă pe Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, traversând Cerurile, în carul de foc, tras de doi cai roșii. Sfântul este îmbrăcat în straie brun-kaki și mantie brună-ocru și Îngerul din spate mână caii cu aripile roșii. Chipul Sfântului Ilie este unul ascetic, asemenea Sfântului Ioan Botezătorul. În registrul inferior sunt Sfântul Prooroc Elisei, ucenicul Sfântului Ilie, care prinde cojocul aruncat și un țăran plugar, care se ține de carul de foc al sfântului prooroc. Asemenea țăranului plugar, care ară pământul, așa și Sfântul Ilie Tesviteanul ară Cerurile cu carul de foc. În registrul superior este Dumnezeu-Tatăl, care binecuvântează și Îngerul care ține hățurile cailor. În colțul din dreapta este Ochiul Divin înscris în triunghiul Sfintei Treimi. Între registre există comunicare și interferență, atât semantică, cât și cromatică. Compoziția este amplă, dezvoltată pe registre și relații între personaje. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon și sângeriu, verde kaki, verde mușchi-de-pădure, gri, nisipiu, ocru, bronziu, alb și negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce IC XC Iisus Hristos Sf Proroc Ilie Elisei. Icoana aparține lui Savu Moga, din Arpașu de Sus, Țara Făgărașului. Icoana este datată 1859.
Sfântul Gheorghe e reprezentat pe un cal alb, ținând în mâna dreaptă o suliță cu care ucide balaurul. Sfântul e înveșmântat cu tunică roșie și verde, mantie și pantaloni de culoare albastră. Întregul fond al icoanei abundă de flori mari, roșii. Cromatica icoanei se compune din tonuri de roșu, ocru galben,alb, verde, maro și gri. Rama icoanei e profilată, băițuită, și e formată din îmbinarea a patru baghete de lemn.
Sfânta Paraschiva este reprezentată frontal, 3/4, încoronată de doi îngeri. Nimbul trasat cu roșu depășește linia chenarului și partea superioară a coroanei. Coroana deschisă, tip bizantin, are pictat central chipul lui Iisus nefăcut de mână de om(Sfântul Keramion). Sub coroană, un văl alb, închis pe piept, încadrează chipul feciorelnic al sfintei, fața rotundă, trăsăturile accentuate, maniera de redare specifică centrului Holui. Expresia gravă. Mantie decorată cu motive fitomorfe ample, foiță argintie incizată și volute aurii pictate pe fond orange. Tunica decorată cu motive geometrice incizate în foiță. De culoare deschisă, În mâna dreaptă, sfânta ține o cruce mică, rusească, în stânga un rotulus desfășurat cu inscripția scrisă în limba slavonă: Cred în unul Dumnezeu… alte inscripții: pe o bandă orizontală, îm partea de jos a icoanei: "Chipul Sf. Mucenițe Parascheva..", Cromatica specifică centrului, tonuri de pământ, roșu, brun roșcat, galben, brun negru, în combinație cu foița metalică argintie înnobilată cu vernis.
Sfinții Militari Gheorghe, Theodor - Tiron și Dimitrie
Icoana îl reprezintă pe Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, traversând Cerurile, în carul, tras de doi cai roșii, de foc. Sfântul este îmbrăcat în straie verzi și mantie roșie și mână caii. Chipul Sfântului Ilie este unul ascetic, asemenea Sfântului Ioan Botezătorul. În registrul inferior sunt Sfântul Prooroc Elisei, ucenicul Sfântului Ilie, care prinde cojocul aruncat și un țăran plugar, care ară pământul cu un plug tras de doi boi albi. Țăranul plugar este Adam. Cele două registre paralele, cerul și pământul, sunt despărțite de un lanț din nouri albi-verzi, o mandorlă, care lasă Cerurile să se deschidă. Asemenea țăranului plugar, care ară pământul, Sfântul Ilie Tesviteanul ară Cerurile cu carul de foc și biciul în mână. Între cele două registre există comunicare și interferență, atât semantică, cât și cromatică. Fondul este albastrul ultramarin al cerului înnourat de ploaie, dar totodată și bogat în ruje roșii. Compoziția este amplă, dezvoltată pe registre și relații între personaje. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, albastru ultramarin, gri, petrol, bronziu, bru, verde mușchi de pădure, verde olive, kaki și alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Ilie. Icoana este de Țara Oltului.